Tema 1 – Instituțiile în știința economică

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 7 martie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile vor primi feedback cu rezolvările corecte din partea titularului didactic.

1. La ce se referă economia instituțională, ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică?

2. Care din următoarele concepte pot fi incluse în categoria instituțiilor și care în cea a organizațiilor: firma, constituția, partidul politic, dreptul de proprietate, moneda, Academia de Studii Economice, Tratatul de la Maastricht, Parlamentul European, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, Biserica Ortodoxă, căsătoria, codul rutier, familia, Automobil Clubul Român, postul Paștelui, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, legea falimentului, bursa de studii, Bursa de la Londra, Biblia, criteriile de la Copenhaga.

3. Identificați valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 2, 4, 7, 8 din aplicațiile Temei 1 a cursului de Economie Instituțională (pagina 26) și argumentați răspunsul.

P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.

P4. După gradul de codificare, instituțiile se împart în formale și informale.

P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.

P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.

4. Analizează următoarele studii de caz și formulează concluziile desprinse:

a) În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele.  Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.

b) Comentarii apocaliptice susțin că omenirea este aproape de a epuiza copacii, minereurile vitale sau diferite surse de energie. Totuși, prețurile mai mari ale lemnului au încurajat conservarea resurselor de lemn și utilizarea cărbunelui pentru producerea energiei. La mijlocul secolului al XIX-lea existau preziceri că SUA erau aproape de a epuiza uleiul de balenă, în vremea aceea principalul combustibil folosit pentru iluminare. Creșterea prețului uleiului de balenă a contribuit la apariția petrolului lampant. În 1914, Biroul Minelor raporta că totalul rezervei de petrol a Statelor Unite, de 6 milioane de barili, era amenințată cu epuizarea; în prezent, aceeași cantitate de petrol este produsă de Statele Unite aproximativ în fiecare an. Studiile recente arată impactul schimbărilor climatice asupra fructului avocado, superalimentul preferat al tinerilor. Cu un consum ridicat de apă, avocado este deosebit de vulnerabil la încălzirea globală, prin reducerea drastică a suprafețelor de cultivare. Seceta din Mexic a redus producția de avocado, iar livrările din Mexic către SUA au scăzut în februarie 2025 cu un sfert față de 2024. Între timp, prețul unei cutii de avocado a crescut de peste 2 ori.

Tema 6 – Schimbarea instituțională

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, seria și grupa. Răspunsurile vor fi luate în considerare pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 30 mai, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.

1. Modificarea regulilor jocului creează grupuri care câștigă și grupuri care pierd. Să presupunem că proprietarii unor rafinării și ai unor televiziuni caută să ridice profitabilitatea afacerilor lor prin obținerea de scutiri fiscale. Cine câștigă și cine pierde dintr-o asemenea modificare a regulilor fiscale? Ce consecințe ar avea această politică în plan economic și socio-cultural?

2. Numeroase studii întrevăd posibilitatea ca globalizarea, integrarea sistemelor financiare și revoluția în domeniul tehnologiei informației să reducă statul contemporan la statutul de „paznic de noapte”. Explicați de ce internetul, de exemplu, erodează puterea statului de a taxa și reglementa?

3. Explicaţi de ce decalajul cultural-instituţional constituie un obstacol puternic în reforma instituţiilor externe? Găsiţi exemple din ţările aflate în tranziţie la economia de piaţă.

4. Identifică valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 5 și 9 de la aplicațiile Temei 6 a cursului de Economie Instituțională (pagina 157).

(5) Instituția monedei este invenția statului, fiind produsul actelor legislative ale acestuia.

(9) Schimbarea instituțiilor informale are caracter inerțial și este dependentă de trecut.

Tema 5 – Instituții și guvernământ politic

Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.

Termen: vineri, 16 mai, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate.

1. Foarte mulți oameni nu știu să numească parlamentarul care, nominal, îi reprezintă. Această situație are drept cauză faptul că: a) oamenii se comportă irațional uneori; b) acei oameni nu au acces liber la informație; c) acei oameni consideră că informarea lor politică este prea costisitoare. Alegeți și argumentați varianta considerată corectă.

2. Este procesul politic o „piaţă”, în care locul monedei și al calculului economic este luat de voturi și de procesul electoral? Argumentaţi răspunsul!

3. România primeşte fonduri de la UE, în virtutea calității de stat membru. Care este criteriul esențial în baza căruia guvernul decide dacă suma primită, să spunem 10 miliarde euro, va fi utilizată pentru autostrăzi sau poduri, pentru şcoli sau spitale, mediu sau energie, poliţie sau armată etc., și cât din aceste fonduri să fie utilizate în fiecare domeniu?

4. Sistemele politice democratice sunt organizate pe principiul separării puterilor în stat. Consideraţi că separarea puterilor în stat poate fi analizată prin prisma principiului economic al diviziunii muncii?

5. Considerați că există vreo contradicție între statul protectiv și statul productiv, pe de o parte, și statul redistributiv, pe de altă parte? În ce ar consta aceasta?

6. Analizați următorul studiu de caz și desprindeți concluziile considerate relevante:

În iunie 1971, Richard Nixon, Președintele Statelor Unite ale Americii, a declarat consumul de droguri drept „inamicul public numărul unu”, intensificând finanțarea federală pentru agențiile anti-drog. În 1973, a fost înființată Agenția de Combatere a Drogurilor (DEA), un corp special de poliție destinat luptei împotriva consumului și traficului de droguri. Inițial, DEA avea 1.470 de agenți și un buget de sub 75 milioane de dolari. În 2024, DEA menține 241 de birouri interne în 23 de divizii și 93 de birouri externe în 69 de țări. Cu un buget de peste 3 miliarde de dolari, agenția are 10,169 de angajați, inclusiv 4, 924 de agenți speciali și 800 de analiști de informații.

Politicile punitive adoptate în cadrul „războiului împotriva drogurilor” au avut consecințe economice și sociale semnificative. Deși scopul principal era reducerea consumului și traficului de droguri, pedepsele severe și supraaglomerarea sistemului penitenciar au generat costuri economice ridicate și efecte negative asupra grupurilor vulnerabile. Între 2009 și 2013, în aproape 40 de state americane a fost relaxată legislația privind drogurile, reducând pedepsele și micșorând sentințele minime obligatorii. În 2010, Congresul a adoptat Fair Sentencing Act (FSA), care a redus discrepanța dintre pedepsele pentru anumite tipuri de droguri. În 2025, cannabisul este legal în 39 din cele 50 de state pentru uz medical și recreațional.