Lecția 3 – Utilitatea economică și alegerea consumatorului
– teoria utilității economice și înțelegerea legii utilității marginale
– alegerea consumatorului ca proces de optimizare (suport matematic si grafic)
Tema 3
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează rezolvările în comentarii, cu argumentarea consistentă a tuturor răspunsurilor, indicând numele și prenumele, iar la începutul rezolvării – seria și grupa. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 14 noiembrie, ora 21:00, moment după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile transmise în termenul indicat vor fi postate și evaluate. Mult succes!
1. Utilitatea economică este: a) obiectivă; b) constantă; c) subiectivă; d) măsurabilă prin intermediul costului de oportunitate; e) măsurabilă prin intermediul ratei dobânzii.
2. Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare. Utilitatea totală este: a) zero; b) negativă; c) crescătoare; d) descrescătoare; e) maximă.
3. Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă – diamante) deoarece nu a făcut distincția necesară dintre: a) cerere–ofertă; b) utilitate individuală–utilitate marginală; c) utilitate marginală–utilitate totală; d) prețuri de piață-prețuri administrate; e) costuri – prețuri.
4. Întocmește un eseu de argumentare (circa jumătate de pagină), care să răspundă la întrebarea: “În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”.
5. Un student are un venit disponibil de 4.000 lei și dorește să își consume bugetul pe articole vestimentare. Prețul unei cămăși (c) este de 400 lei, iar prețul unei perechi de pantaloni (p) este de 500 lei. Indicați coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) și explicați cum se deplasează aceasta dacă venitul studentului se reduce cu 50%: a) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la stânga; b) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la dreapta; c) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la dreapta; d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga; e) 8 și 10 – dreapta bugetului nu se deplasează;
6. Dacă ecuația liniei bugetului se scrie Y = 10 – 6X, iar prețul bunului X este 24, atunci venitul consumatorului, respectiv prețul bunului Y sunt: a) 5, respectiv 2; b) 10, respectiv 18; c) 40, respectiv 4; d) 18, respectiv 6; e) 10, respectiv 5.
7. Dacă utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x, atunci: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y; b) prețurile celor două bunuri sunt egale; c) prețul bunului y este de 9 ori mai mare decât cel al bunului x; d) prețul bunului x este de 9 ori mai mare decât cel al bunului y.
8. Un consumator urmărește să-și maximizeze utilitatea prin consumul bunurilor X și Y. Funcția utilității totale este dată de relația U(X,Y) = 2 x2 + 4 y2 – 4x – 20y + 10. Prețurile celor două bunuri sunt egale Px = Py = 2 lei, iar venitul disponibil este de 1000 lei. Determinați cantitățile din bunurile X și Y care corespund optimului consumatorului.
9. Aflați prețul bunului X care maximizează satisfacția consumatorului dacă prețul bunului y este 10 lei, iar funcția utilității totale este UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7.
Grupa 304 seria A
1. Am ales ca și răpuns C (subiectivă) deoarece utilitatea reflectă satisfacția pe care o obține un consumator din consum și variază de la persoană la persoană şi de la situație la situație, deci prin urmare este o mărime subiectivă.
2. Am ales ca și răspuns C (crescătoare) deoarece dacă fiecare unitate adaugă încă utilitate pozitivă atunci utilitatea totală continuă să crească
3. Am ales ca și răspuns C (unitate marginală,unitate totală) deoarece paradoxul se rezolvă prin diferenţierea între utilitatea totală și utilitate marginală. Smith nu a făcut clar această separaţie, de aceea explicaţia lui nu a fost completă
4. Utilitatea marginală (MU) măsoară cât se schimbă utilitatea totală sau când consumăm o unitate în plus dintr-un bun. MU poate deveni negativă când după un anumit punct de saturaţie un consum suplimentar reduce satisfacţia totală. Practic, după ce ne-am satisfăcut nevoia principală MU scade până la zero. Consumul în exces poate provoca disconfort, costuri sau efecte adverse, spre exemplu mâncând prea mult în loc să fim mai fericiţi vom avea dureri de stomac. Din punct de vedere matematic, dacă TU(Q) este utilitatea totală în funcţie de cantitate Q, atunci MU = dTU/dQ. MU < 0 apare acolo unde dTU/dQ este negativ, adică TU scade când Q crește. În concluzie, utilitatea marginală devine negativă atunci când fiecare unitate adițională reduce, efectiv, satisfacția totală a consumatorului.
5. Număr maxim cămăși=4000/400 =10
Număr maxim pantaloni=4000/500=8
Deci coordonatele interceptelor(cămași,pantaloni) sunt (10,0) și (0,8), menționate în cerință ca 10 și 8
Venitul se reduce cu 50%: venit=2000 lei
Noile intercepturi: 2000/400=5 cămăși și 2000/500=4 pantaloni. Dreapta bugetului se deplasează spre interior,adică se deplasează la stânga
Deci răspuns corect A,8 și 10,dreapta bugetului se deplasează spre stânga
6.Interceptul 10 înseamnă:Venit/prețul lui Y=10
Panta -6 înseamnă:prețul lui X/prețul lui Y=6
Avem prețul lui X=24,deci prețul lui Y=24/6=4 lei
Venitul =10×4=40 lei
Răspuns C
7. Condiția de echilibru este: MU_x/prețul lui X=MU_y/prețul lui Y
Înlocuind: MU_x/p_x=(10×MU_x)/p_y
Simplificăm MU_x și obținem: 1/p_x =10/p_y
Deci p_x/p_y=1/10
Răspuns A deoarece prețul lui X este o zecime din prețul lui Y
8. Pentru că Px=Py=2 condiția devine MU_x = MU_y, deci 4x-4=8y-20;4x=8y-16; x=2y-4
Folosim bugetul:2x+2y=1000; x+y=500
Înlocuim x=2y-4; (2y–4)+y=500;3y–4=500;3y=504;y=168
Apoi x=2×168-4=336–4=332
Răspuns: X=332, Y=168
9. MU_x=10;MU_y=5
Înlocuind: 10/p_x=5/10; 10/p_x=0,5
p_x=10/0,5=20 lei
Răspuns: prețul lui x este 20
359 B Niculescu Victor, anul 3 restanta
1. c.-deoarece omul triaza si esaloneaza nevoile in functie de valorile si preferintele personale.
2. c.
3. c.-deoarece Adam Smith nu a separat utilitatea totală de utilitatea marginală
4. Utilitatea marginală arată satisfacția obținută din consumul unei unități suplimentare dintr-un bun. De regulă, această satisfacție scade pe măsură ce consumăm tot mai mult, însă în anumite situații utilitatea marginală poate deveni negativă, adică o unitate în plus nu doar că nu mai aduce plăcere, ci provoacă disconfort.
Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul depășește limita optimă a individului. Un exemplu clar este consumul excesiv de alimente: după un anumit punct, încă o porție nu mai aduce satisfacție, ci greață sau disconfort. Fenomenul se aplică și în cazul altor bunuri, precum băuturile, dulciurile sau chiar timpul liber și informația, care pot trece de la util la obositor sau stresant atunci când sunt consumate în exces. În aceste cazuri, fiecare unitate suplimentară duce la o stare mai proastă decât cea anterioară.
Astfel, utilitatea marginală este negativă atunci când consumul suplimentar depășește capacitatea de a genera satisfacție și produce efecte nedorite. Aceasta arată că orice bun are un nivel optim de consum, dincolo de care beneficiile se transformă în dezavantaje pentru individ.
5. 4000=10 si 8
Reducerea venitului cu 50%=> dreapta bugetului de îndreaptă spre stânga => variantă corecta a.
6. Px*x=Py*y=V
Y=10-6x=>y=v/py-Px/Pt*V
Panta= -Px/Py=-6=>Px/Py=6=>Py=24/6=4
-v/Py=10= Umgx/Px=9Umgy/Py=> Py=9Px
Așadar prețul bunului 9eate de 9 ori mai mare decât cel al bunului x=> c
7. d.
Chelaru Vlad-Matei seria A grupa 303
1.c)
Utilitatea economica este subiectiva deoarece utilitatea economica reprezinta satisfactia unei persoane cu un bun/serviciu.
2.d)
Utilitatea marginala arata satisfactia obtinuta din continuarea consumului unui bun. Daca este descrescatoare atunci si utilitatea totala va incepe sa fie descrescatoare.
3.c)
Apa are o utilitate totala mare dar are o utilitate marginala scazuta deoarece se gaseste foarte usor. Diamantele sunt rare deci sunt in cazul opus.
4.
Utilitatea marginala arata satisfactia obtinuta din continuarea consumului unui bun. De obicei, utilitatea marginala este pozitiva, dar daca se face un exces(de exemplu consumul ridicat de mancare si alcool de craciun in Romania) se poate ajunge la daune persoanelor care au consumat in exces, deci utilitatea marginala devine negativa in acest caz.
5.d)
Cu venitul de 4000 lei putem cumpara fie 8 pantaloni, fie 10 camasi.(4000/500=8;4000/400=10)
Daca injumatatim venitul la 2000 lei putem cumpara fie 4 pantaloni, fie 5 camasi.(2000/500=4;2000/400=5)
Deci dreapta bugetului se deplaseaza la stanga.
6.c)
Daca consideram situatia in care consumatorul isi foloseste toti banii sa cumpere x, avem y=0. Deci 10-6x=0, deci x=10/6 sau 5/3.
In acest caz venitul ar fi doar x*Px deci V = 5/3 * 24 = 8 * 5 = 40.
Daca consideram situatia in care consumatorul isi foloseste toti banii sa cumpere y, avem x=0, y=10. V = y*Py. Deci 40 = 10 * Py adica Py = 4.
7.a)
Umgx/Umgy=Px/Py. Ni se spune ca Umgy=10*Umgx.
Deci Umgx/10*Umgx=Px/Py.Se simplifica Umgx si ramane 1/10=Px/Py. Deci Px=Py/10.
8.x=332; y=168
U(x,y)=2*x^2+4*y^2-4*x-20*y+10.
Px=Py=2 lei
V=1000 lei
V=x*Px+y*Py
Umgx/Umgy=Px/Py
V=2x+2y=2(x+y)
Deci x+y=1000/2. x+y=500.
Umgx = 4x-4
Umgy = 8y-20
(4x-4)/(8y-20)=2/2 deci 4x-4=8y-20 /:4 deci x=2y-4
De mai sus avem x+y=500. 2y-4+y=500 deci y=504/3. y=168 si x=332.
9.Px = 20 lei
Py=10 lei
UT(x,y)=10x+5y+7
Umgx/Umgy=Px/Py
Umgx=10
Umgy=5
Deci 10/5=Px/10. Px=20 lei.
359 B Niculescu Victor, anul 3 restanta
1. c.-deoarece omul triaza si esaloneaza nevoile in functie de valorile si preferintele personale.
2. c.
3. c.-deoarece Adam Smith nu a separat utilitatea totală de utilitatea marginală
4. Utilitatea marginală arată satisfacția obținută din consumul unei unități suplimentare dintr-un bun. De regulă, această satisfacție scade pe măsură ce consumăm tot mai mult, însă în anumite situații utilitatea marginală poate deveni negativă, adică o unitate în plus nu doar că nu mai aduce plăcere, ci provoacă disconfort.
Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul depășește limita optimă a individului. Un exemplu clar este consumul excesiv de alimente: după un anumit punct, încă o porție nu mai aduce satisfacție, ci greață sau disconfort. Fenomenul se aplică și în cazul altor bunuri, precum băuturile, dulciurile sau chiar timpul liber și informația, care pot trece de la util la obositor sau stresant atunci când sunt consumate în exces. În aceste cazuri, fiecare unitate suplimentară duce la o stare mai proastă decât cea anterioară.
Astfel, utilitatea marginală este negativă atunci când consumul suplimentar depășește capacitatea de a genera satisfacție și produce efecte nedorite. Aceasta arată că orice bun are un nivel optim de consum, dincolo de care beneficiile se transformă în dezavantaje pentru individ.
5. 4000=10 si 8
Reducerea venitului cu 50%=> dreapta bugetului de îndreaptă spre stânga => variantă corecta a.
6. Px*x=Py*y=V
Y=10-6x=>y=v/py-Px/Pt*V
Panta= -Px/Py=-6=>Px/Py=6=>Py=24/6=4
-v/Py=10= Umgx/Px=9Umgy/Py=> Py=9Px
Așadar prețul bunului 9eate de 9 ori mai mare decât cel al bunului x=> c
7. d.
Seria:301
Grupa: A
Bădoi Elena Larisa
1. c) subiectivă
Argument: În teoria valorii utilitatea este determinată de preferinţele individuale ale consumatorilor — este deci o măsură subiectivă a satisfacţiei pe care o aduce un bun. Opţiunile care vorbesc de măsurare prin costul de oportunitate sau rata dobânzii nu definesc natura utilităţii ca atare.
2. c) crescătoare
Argument: Dacă MU > 0, fiecare unitate suplimentară adaugă utilitate, deci UT creşte; deoarece MU este descrescătoare, UT creşte însă cu ritm din ce în ce mai mic (concavitate).
3. c) utilitate marginală – utilitate totală.
Argument: Paradoxul se clarifică prin conceptul de utilitate marginală (valoare de schimb) față de utilitatea totală (valoare de folosință). Smith a discutat utilitatea totală fără a separa clar efectul marginal care determină prețul.
4.Utilitatea marginală măsoară variația utilității totale când se consumă o unitate suplimentară dintr-un bun. Utilitatea marginală poate deveni negativă atunci când suplimentarea consumului reduce satisfacția totală a consumatorului adică o unitate în plus provoacă disutilitate. Situații tipice: supraalimentarea (a cincea-fosta felie de pizza provoacă greață), acumularea de bunuri cu costuri de păstrare mari, sau consumul unui bun „dăunător” (de ex. alcool în exces) după un anumit punct, fiecare unitate suplimentară scade binele resimţit. Din punct de vedere teoretic, utilitatea marginală trece de la pozitiv la zero (punct de saturație) și apoi la negativ dacă preferințele sunt astfel încât există un „limit” după care utilitatea scade. Contextul contează: pentru bunurile normale Utilitatea marginală este, în general, pozitivă dar descrescătoare; pentru bunuri cu caractere „bine definite” (ex.: produse perisabile la care costul stocării crește) utilitatea marginală poate deveni negativă din cauza costurilor marginale sau a dezavantajelor legate de consum. Consecință economică: dacă utilitatea marginală negativă, consumatorul nu va cumpăra acea unitate suplimentară; în optimul subiectiv al consumatorului trebuie respectată raționalitatea marginală (NU se consumă atunci când utilitatea marginală /Preț < 0). Astfel, utilitatea marginală negativă apare în condițiile în care marginalul adăugat reduce satisfacția totală fenomen explicabil prin preferințe cu saturație și prin existența efectelor adverse ale supraconsumului.
5. d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga.
Student: venit M = 4000 lei; preț cămașă p_c=400 lei, preț pantaloni p_p=500 lei. Indicați coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) și explicați cum se deplasează dacă venitul se reduce cu 50%.
Calcul intercepturi:
• Număr maxim cămăși = 4000/400 = 10.
• Număr maxim pantaloni = 4000/500 = 8.
Coordonatele dreptei bugetului (în ordinea pantaloni / cămăși) sunt (8, 10). Dacă venitul se reduce cu 50% ⇒ M’ = 2000 lei ⇒ noile intercepturi: cămăși =2000/400=5, pantaloni =2000/500=4. Dreapta bugetului se deplasează spre stânga (spre origine) deoarece toate combinațiile posibile se reduc.
6. c) venitul=40, respectiv, prețului bunului Y=4.
Ecuația dreptei buget Y = 10 – 6X
Slope=-6=-P(x)/P(y) rezultă P(x)/P(y)=6. Dat P(x)=24 rezultă P(y)=24/6=4. Interceputul 10=M/P(y) rezultă M=10·4=40.
7. a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
„Dacă utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x, atunci: cu 900% mai mare
înseamnă MU(y)= 10MU(x). Condiția de maximizare:MU(x)/P(x)=MU(y)/P(y) rezolvă MU(y)/MU(x)=P(y)/P(x)=10. Deci P(x)=1/10P(y)(prețul lui x e o zecime din prețul lui y)
8. Răspuns și explicație: Optimul consumatorului este un colt:
x=0,y=500
Detalii: Prețuri P(x)=P(y)=2, venit M=1000 rezultă constrângere:2x+2y=1000 rezultă x+y=500. Funcție UT: U(x,y)= 2x^2+4y^2-4x-20y+10.
Observație importantă: termenii pătrați au coeficienți pozitivi (2 și 4), deci funcția este convexă (nu concavă) → punctul interior obținut din FOC ar fi un minim, nu maxim.
Pentru maximizare pe mulțimea constrânsă (segmentul x + y = 500,x, y ≥ °) maximul va fi la un capăt (punct de frontieră).
Daca cheltuim tot pe X : x=500, y=0 rezultă U=498010
Dacă cheltuim tot pe Y: x=0, y=500 rezultă U=990010
Cel mai mare UT este la x=0, y=500
Deci consumatorul maximizează utilitatea cumpărând doar y.
9.Răspuns: P(x)=20 lei
Raționament:UT liniară rezultă MU(x)=10,MU(y)=5
Pentru a fi indiferent
(optimizare în interior) și a obține maximizare prin egalizarea raportului
utitate marginală/preț:MU(x)/P(x)=MU(y)/P(y).
P(y)=10:10/P(x)=5/10=0,5
P(x)=10/0,5=20. (Dacă P(x)20, tot pe Y.)
Chiriac Robert Adrian grupa 303A
1.Utilitatea economică este:
c) subiectivă
Argumentare: Utilitatea economică depinde de preferințele fiecărui consumator: ce își dorește sau cât de mult valorează pentru el un bun – deci nu este un concept obiectiv valabil pentru toți, ci este subiectiv.
2.Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare. Utilitatea totală este:
c) crescătoare
Argumentare: Dacă utilitatea marginală este pozitivă, adăugarea unei unități suplimentare mai dă satisfacție (deși mai mică decât unitatea precedentă), astfel utilitatea totală continuă să crească.
3.Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă – diamante) deoarece nu a făcut distincția necesară dintre:
b) utilitate individuală – utilitate marginală
Argumentare: Paradoxul valorii (de ce apa e ieftină și diamantele scumpe) se explică prin diferența între utilitatea totală (apa are utilitate mare globală) și utilitatea marginală (ultima unitate de apă adăugată nu adaugă o satisfacție mare, în timp ce ultima unitate de diamant valorează mult). Dacă nu faci distincția între utilitatea individuală (totală) și utilitatea marginală, nu explici de ce prețurile sunt ce sunt.
4. Întocmește un eseu de argumentare (circa jumătate de pagină), care să răspundă la întrebarea: “În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”.
Argumentare:
Utilitatea marginală poate deveni negativă atunci când consumi mai mult dintr-un bun decât este nevoie pentru satisfacerea nevoii — adică ai trecut de pragul de saturație. De exemplu, dacă mănânci prea mult dintr-un aliment, după un anumit punct nu doar că nu mai obții satisfacție suplimentară, ci mănânci „în plus”: disconfortul sau regretul pot reduce satisfacția totală. În termeni economici, fiecare unitate suplimentară poate aduce un plus de utilitate tot mai mic, până la un moment în care utilitatea marginală devine zero (saturație) și apoi negativă — deoarece unitățile în plus pot cauza efecte adverse.
5.Un student are un venit disponibil de 4.000 lei și dorește să își consume bugetul pe articole vestimentare. Prețul unei cămăși (c) este de 400 lei, iar prețul unei perechi de pantaloni (p) este de 500 lei. Indicați coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) și explicați cum se deplasează aceasta dacă venitul studentului se reduce cu 50%:
d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga
Raspuns:
4.000/500=8 pantaloni
4.000/400=10 cămăși
Dacă venitul se reduce cu 50% (de la 4.000 la 2.000 lei), dreapta bugetului se deplasează către origine (stânga), pentru că nu mai poate cumpăra la fel de multe bunuri
6. Dacă ecuația liniei bugetului se scrie Y = 10 – 6X, iar prețul bunului X este 24, atunci venitul consumatorului, respectiv prețul bunului Y sunt:
Răspuns: c) 40, respectiv 4
Argumentare:
px*X+py*Y=I
Y=10-6X
7. Dacă utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x, atunci:
Răspuns: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
Argumentare: Dacă utilitatea marginală a y este de 10 ori mai mare decât UM(x), consumatorul ar fi dispus să renunțe la o unitate de y pentru multe unități de x (pentru a obține aceeași utilitate marginală). În echilibrul consumatorului (maximizare utilitate), rata marginală de substituție (raportul UM_x / UM_y) trebuie să fie egală cu raportul prețurilor (p_x / p_y).
8. Un consumator urmărește să-și maximizeze utilitatea prin consumul bunurilor X și Y. Funcția utilității totale este dată de relația U(X,Y) = 2 x2 + 4 y2 – 4x – 20y + 10. Prețurile celor două bunuri sunt egale Px = Py = 2 lei, iar venitul disponibil este de 1000 lei. Determinați cantitățile din bunurile X și Y care corespund optimului consumatorului.
Răspuns:
Optimul consumatorului este (X, Y) = (1, 2.5).
9. Aflați prețul bunului X care maximizează satisfacția consumatorului dacă prețul bunului y este 10 lei, iar funcția utilității totale este UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7.
Răspuns:
pretul este egal cu 20 lei
Seria:301
Grupa: A
Bădoi Elena Larisa
1. c) subiectivă
Argument: În teoria valorii utilitatea este determinată de preferinţele individuale ale consumatorilor — este deci o măsură subiectivă a satisfacţiei pe care o aduce un bun. Opţiunile care vorbesc de măsurare prin costul de oportunitate sau rata dobânzii nu definesc natura utilităţii ca atare.
2. c) crescătoare
Argument: Dacă MU > 0, fiecare unitate suplimentară adaugă utilitate, deci UT creşte; deoarece MU este descrescătoare, UT creşte însă cu ritm din ce în ce mai mic (concavitate).
3. c) utilitate marginală – utilitate totală.
Argument: Paradoxul se clarifică prin conceptul de utilitate marginală (valoare de schimb) față de utilitatea totală (valoare de folosință). Smith a discutat utilitatea totală fără a separa clar efectul marginal care determină prețul.
4.Utilitatea marginală măsoară variația utilității totale când se consumă o unitate suplimentară dintr-un bun. Utilitatea marginală poate deveni negativă atunci când suplimentarea consumului reduce satisfacția totală a consumatorului adică o unitate în plus provoacă disutilitate. Situații tipice: supraalimentarea (a cincea-fosta felie de pizza provoacă greață), acumularea de bunuri cu costuri de păstrare mari, sau consumul unui bun „dăunător” (de ex. alcool în exces) după un anumit punct, fiecare unitate suplimentară scade binele resimţit. Din punct de vedere teoretic, utilitatea marginală trece de la pozitiv la zero (punct de saturație) și apoi la negativ dacă preferințele sunt astfel încât există un „limit” după care utilitatea scade. Contextul contează: pentru bunurile normale Utilitatea marginală este, în general, pozitivă dar descrescătoare; pentru bunuri cu caractere „bine definite” (ex.: produse perisabile la care costul stocării crește) utilitatea marginală poate deveni negativă din cauza costurilor marginale sau a dezavantajelor legate de consum. Consecință economică: dacă utilitatea marginală negativă, consumatorul nu va cumpăra acea unitate suplimentară; în optimul subiectiv al consumatorului trebuie respectată raționalitatea marginală (NU se consumă atunci când utilitatea marginală /Preț < 0). Astfel, utilitatea marginală negativă apare în condițiile în care marginalul adăugat reduce satisfacția totală fenomen explicabil prin preferințe cu saturație și prin existența efectelor adverse ale supraconsumului.
5. d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga.
Student: venit M = 4000 lei; preț cămașă p_c=400 lei, preț pantaloni p_p=500 lei. Indicați coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) și explicați cum se deplasează dacă venitul se reduce cu 50%.
Calculăm:
• Număr maxim cămăși = 4000/400 = 10.
• Număr maxim pantaloni = 4000/500 = 8.
Coordonatele dreptei bugetului (în ordinea pantaloni / cămăși) sunt (8, 10). Dacă venitul se reduce cu 50% ⇒ M’ = 2000 lei ⇒ noile intercepturi: cămăși =2000/400=5, pantaloni =2000/500=4. Dreapta bugetului se deplasează spre stânga (spre origine) deoarece toate combinațiile posibile se reduc.
6. c) venitul=40, respectiv, prețului bunului Y=4.
Ecuația dreptei buget Y = 10 – 6X
Slope=-6=-P(x)/P(y) rezultă P(x)/P(y)=6. Dat P(x)=24 rezultă P(y)=24/6=4. Interceputul 10=M/P(y) rezultă M=10·4=40.
7. a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
„Dacă utilitatea marginală a bunului y este cu 900% mai mare decât utilitatea marginală a bunului x, atunci: cu 900% mai mare
înseamnă MU(y)= 10MU(x). Condiția de maximizare:MU(x)/P(x)=MU(y)/P(y) rezolvă MU(y)/MU(x)=P(y)/P(x)=10. Deci P(x)=1/10P(y)(prețul lui x e o zecime din prețul lui y)
8. Răspuns și explicație: Optimul consumatorului este un colt:
x=0,y=500
Detalii: Prețuri P(x)=P(y)=2, venit M=1000 rezultă constrângere:2x+2y=1000 rezultă x+y=500. Funcție UT: U(x,y)= 2x^2+4y^2-4x-20y+10.
Observație importantă: termenii pătrați au coeficienți pozitivi (2 și 4), deci funcția este convexă (nu concavă) → punctul interior obținut din FOC ar fi un minim, nu maxim.
Pentru maximizare pe mulțimea constrânsă (segmentul x + y = 500,x, y ≥ °) maximul va fi la un capăt (punct de frontieră).
Daca cheltuim tot pe X : x=500, y=0 rezultă U=498010
Dacă cheltuim tot pe Y: x=0, y=500 rezultă U=990010
Cel mai mare UT este la x=0, y=500
Deci consumatorul maximizează utilitatea cumpărând doar y.
9.Răspuns: P(x)=20 lei
Raționament:UT liniară rezultă MU(x)=10,MU(y)=5
Pentru a fi indiferent
(optimizare în interior) și a obține maximizare prin egalizarea raportului
utitate marginală/preț:MU(x)/P(x)=MU(y)/P(y).
P(y)=10:10/P(x)=5/10=0,5
P(x)=10/0,5=20. (Dacă P(x)20, tot pe Y.)
Seria B, grupa 357 restant
1. Utilitatea economică este:
Răspuns corect: c) subiectivă
Explicație: Utilitatea reprezintă satisfacția pe care consumatorul o obține din consumul unui bun. Această satisfacție diferă de la o persoană la alta, deci utilitatea este subiectivă. Opțiunile d) și e) nu sunt valabile,utilitatea nu se măsoară direct prin costul de oportunitate sau dobândă.
2. Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare. Utilitatea totală este:
Răspuns corect: c) crescătoare
Explicație: Atâta timp cât utilitatea marginală este pozitivă (chiar dacă scade), utilitatea totală continuă să crească, doar într-un ritm mai lent. Utilitatea totală începe să scadă numai când utilitatea marginală devine negativă.
3. Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă–diamante) deoarece nu a făcut distincția necesară dintre:
Răspuns corect: c) utilitate marginală – utilitate totală
Explicație: Adam Smith observa că apa are utilitate totală mare, dar valoare de schimb mică, iar diamantele sunt invers. Soluția paradoxului este dată de utilitatea marginală, nu de cea totală: apa este abundentă → utilitate marginală scăzută; diamantele sunt rare → utilitate marginală ridicată.
4. Eseu: În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?
Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară pe care un consumator o obține de la consumul unei unități adiționale dintr-un bun. În mod obișnuit, utilitatea marginală este pozitivă, deoarece fiecare unitate suplimentară oferă încă un plus de satisfacție, chiar dacă tot mai mic. Totuși, există situații în care utilitatea marginală poate deveni negativă, ceea ce înseamnă că o unitate suplimentară consumată nu doar că nu mai aduce satisfacție, ci provoacă un disconfort sau o pierdere de bunăstare.
Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumatorul depășește limita optimă de consum – nivelul la care satisfacția totală este maximă. Această situație apare frecvent în cazul bunurilor care, în exces, produc efecte nedorite. De exemplu, consumul de alimente: primele porții oferă satisfacție, dar după un anumit punct intervine sațietatea, iar consumul suplimentar poate provoca greață sau dureri de stomac. La fel, consumul exagerat de cafea poate provoca agitație, iar cel de alcool efecte nocive; în toate aceste cazuri, utilitatea marginală devine negativă.
Un alt caz îl reprezintă bunurile care implică costuri sociale sau personale suplimentare atunci când sunt consumate în exces. De exemplu, prea multe ore de muncă pot duce la oboseală extremă, reducând satisfacția totală a individului. În asemenea situații, utilitatea marginală negativă semnalizează că resursa sau bunul este folosit dincolo de nivelul său optim.
Prin urmare, utilitatea marginală devine negativă atunci când bunul este consumat peste nivelul la care aduce satisfacție, producând efecte adverse. Acest fenomen reflectă limitele naturale ale consumului și funcționează ca un semnal economic care îndeamnă individul să reducă utilizarea bunului pentru a-și maximiza bunăstarea totală.
5. M=4000 lei
Pc=400 lei Pp=500 lei
4000/400=10
4000/500=8
Coordonate în ordinea(pantaloni/camași) =(8 și 10)
Dacă V se reduce cu 50%, 2000/400=5 cămăși 2000/500=4 pantaloni
Răspuns: d) 8 și 10 – drepata bugetului se deplasează la stânga.
6. Linia bugetului: Y=10-6X
Y=M/Py-Px/Py.X => M/Py=10 și Px/Py=6, Px=24 => 24/Py=6 => Py=4
M=10.Py=>10.4=40
Răspuns: c) 40,respectiv 4
7. Utilitatea marginală a lui y este cu 900% mai mare ca a lui x
MUy=MUx(1+900%)=10MUx
MUx/Px=MUy/Py=>Px=MUx/MUy.Py=1/10Py
Răspuns: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
8. UT(x,y)=2 x2+ 4 y2-4x-20y+10
Px=Py=2 lei, M=1000
Funcția utilitara este convexă, maximul pe o restricție liniară apare la extreme: X=0 ,Y=500 :U=990010; X=500 ,Y=0 :U=498010
Maximul este reprezentat de prima variantă: X=0, Y=500
9. UT(x,y)=10x + 5y + 7
MUx=10, MUy=5
MUx/Px=MUy/Py, Py=10
10/Px=5/10=0,5
Px=10/0,5=20 lei
Nedelcu Edmond Cristian, grupa 307, seria B
1.Din punctul meu de vedere la acest exercitiu raspunsul corect este varianta c)subiectiva ddeoarece in curs ne este precizat acest fapt si anume ca utilitatea economica are o natura subiectiva si totodata faptul ca nu este o categorie economica masurabila. Acest lcuru reiese din pasajul “utilitatea nu este o categorie economică măsurabilă(şi deci comparabilă), ci are o natură subiectivă”.
2.Consieder ca, la acest exercitiu raspunsul corect este c)crescatoare intrucat din relatia dintre Umg si Ut intelegem faptul ca in situatia in care Umg este pozitiva, caz in care se regaseste in acest exercitiu, atunci Ut este crescatoare.
3.In opinia mea, Adam Smith nu a explicat in mod consistent paradoxul valorii (apa-diamante) deoarece nu a facut distinctia necesara dintre utilitatea mariginala si cea totala. Diamantele au utilitatea marginala mai mare decat a apei deoarece sunt mai scumpe si mai rare, insa in ceea ce priveste ultitatea totala apa are una mult mai mare decat diamnatele aceasta fiind indispensabila in viata fiecarui om. Astfel ca, raspunsul corect este c) utiliatate mariginala-utilitate tototala.
4.Utilitatea marginala indica valoarea de insemnatate cand consumam o ultima unitate dintr-un bun sau a ultimei secvente dintr-o actiune.Daca exageram cu consumul aceasta poate deveni negativa adica in loc sa ne mai placa, ne face rau. In suportul de curs ne este adus la cunostiinta faptul ca utilitatea marginala inregsitreaza urmatoarea evolutie: dupa o perioada de inceput in care aceasta creste, ea ajunge mai apoi sa cunoaste un declin continuu.
Un bun exepmlu consider ca ar fi atunci cand iti e sete si bei apa primul pahar, chiar al doilea sunt excelente, dar daca continui sa bei prea mult desi organsimul s-a hidratat de cat avea nevoie incepi sa te simti greoi sau rau. In acest moment, apa iti aduce o utilitate negativa.
In concluzie, sunt de parere ca utilitatea marginala devine negativa atunci cand consumul trece de pragul maxim de satifactie pe care poate sa-l aduca, iar pe parcurs incepe sa-ti faca mai mult rau decat bine.
5. Venit=4000 lei
pret camasa(c)=400 lei
pret pantaloni(p)=500 lei
Venitul se reduce cu 50% => Venit nou=2000lei
Aflam coordonata camasilor 4000/400=10(c) , iar dupa cel al pantalonilor 4000/500=8 p
coordonatele dreptei bugetului (pantaloni / cămăși) => (8(p) / 10(c))
Daca venitul se reduce la jumatate valorile devin 4(p) si 5(c) astfel ca dreapta este mai aproape de origine valorile fiind mai mici.Dreapta bugetului se deplaseaza spre stanga adica spre origine. Raspuns: d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga
6. Linia bugetului Y=10-6x (1)
P(x)=24
Venitul=?
P(y)=?
V=x*Px+y*Py
Linia bugetului Y=V/Py-(Px/Py)*x , Y=V/Py-(24/Py)*x (2)
Din (1) si (2) => V/Py=10 => V=10*Py si 24/Py=6 => Py=4
=> V=10*4=40
raspuns: c) 40, respectiv 4
7. Umg y=Umg x + 900% Umgx=> 1000% mai mult=> Umg y este de 10 ori mai mare decat a lui x
Astfel ca din relatia Umg x/Umg y = Px/Py => 1/10=Px/Py => respuns: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
8. U(X,Y) = 2 x^2 + 4 y^2 – 4x – 20y + 10
Px = Py = 2
Venit=V=1000 lei , V=x*Px + y*Py => 1000=2x+2y => 500=x+y
Calculam utilitatile marginale derivand in functie de x iar mai apoi de y =>
=> U'(x)=4x-4 si U'(y)=8y-20
Din conditia de echilibru Umg x/Umg=Px/Py => 4x-4/8y-20=2/2=1
4x-4/8y-20 simpificam prin 4 si ne ramane x-1/2y-5=1
x-1=2y-5
x=2y-4
=> 500=x+y
500=2y-4+y
504=3y
y=168
x=500-168
x=332 raspuns: x=332 si y=168
9. UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7
Py=10 lei
Px=?
Umg x/Umg=Px/Py
U'(x)=10
U'(y)=5
=> 10/5=2=Px/10 => raspuns:Px=20
1.Răspuns: c) subiectivă.
Utilitatea diferă de la o persoană la alta, pentru că fiecare consumator apreciază bunurile diferit. De aceea nu poate fi obiectivă sau constantă.
2.Răspuns: c) crescătoare.
Dacă utilitatea marginală este pozitivă, utilitatea totală continuă să crească. Faptul că este descrescătoare înseamnă doar că crește mai lent, nu că scade.
3.Răspuns: c) utilitate marginală – utilitate totală.
Smith nu a făcut diferența între utilitatea totală (foarte mare la apă) și utilitatea marginală (mare la diamante), de aici paradoxul valorii.
4.Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul depășește limita de confort. Până la un anumit punct consumul aduce satisfacție, dar după un nivel excesiv, o unitate în plus produce efecte neplăcute. Exemple: prea multă mâncare, băutură sau cafea – după un anumit nivel apare sațietatea sau disconfortul, iar utilitatea totală scade.
5.Studentul poate cumpăra maximum 10 cămăși (4000/400) sau 8 pantaloni (4000/500). Coordonatele sunt 8 pantaloni și 10 cămăși. Când venitul scade cu 50%, dreapta bugetului se deplasează spre interior (la stânga).
Răspuns: d).
6.Din Y = 10 – 6X și Px = 24 rezultă Py = 4, iar venitul I = 10·Py = 40.
Răspuns: c).
7.UM_y este de 10 ori UM_x (900%). Pentru echilibru, prețul bunului y trebuie să fie de 10 ori mai mare decât al lui x.
Răspuns: a).
8.Constrângerea bugetară este x + y = 500.
Condiția UM_x = UM_y duce la soluția: X = 332*, Y = 168*. Acestea sunt cantitățile care maximizează utilitatea în limita bugetului.
9.UM_x = 10, UM_y = 5, Py = 10.
Din 10/Px = 5/10 rezultă Px = 20 lei.
CHIRITA ALEXANDRU 303-A
1.Răspuns: c) subiectivă.
Utilitatea diferă de la o persoană la alta, pentru că fiecare consumator apreciază bunurile diferit. De aceea nu poate fi obiectivă sau constantă.
2.Răspuns: c) crescătoare.
Dacă utilitatea marginală este pozitivă, utilitatea totală continuă să crească. Faptul că este descrescătoare înseamnă doar că crește mai lent, nu că scade.
3.Răspuns: c) utilitate marginală – utilitate totală.
Smith nu a făcut diferența între utilitatea totală (foarte mare la apă) și utilitatea marginală (mare la diamante), de aici paradoxul valorii.
4.Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul depășește limita de confort. Până la un anumit punct consumul aduce satisfacție, dar după un nivel excesiv, o unitate în plus produce efecte neplăcute. Exemple: prea multă mâncare, băutură sau cafea – după un anumit nivel apare sațietatea sau disconfortul, iar utilitatea totală scade.
5.Studentul poate cumpăra maximum 10 cămăși (4000/400) sau 8 pantaloni (4000/500). Coordonatele sunt 8 pantaloni și 10 cămăși. Când venitul scade cu 50%, dreapta bugetului se deplasează spre interior (la stânga).
Răspuns: d).
6.Din Y = 10 – 6X și Px = 24 rezultă Py = 4, iar venitul I = 10·Py = 40.
Răspuns: c).
7.UM_y este de 10 ori UM_x (900%). Pentru echilibru, prețul bunului y trebuie să fie de 10 ori mai mare decât al lui x.
Răspuns: a).
8.Constrângerea bugetară este x + y = 500.
Condiția UM_x = UM_y duce la soluția: X = 332*, Y = 168*. Acestea sunt cantitățile care maximizează utilitatea în limita bugetului.
9.UM_x = 10, UM_y = 5, Py = 10.
Din 10/Px = 5/10 rezultă Px = 20 lei.
seria b, grupa 308
1. c) subiectivă
Utilitatea este definită ca satisfacția pe care consumatorul o obține din consumul unui bun, iar această satisfacție depinde în mod direct de preferințele individului. În materialele de curs se explică faptul că aceleași bunuri pot genera niveluri complet diferite de utilitate pentru persoane diferite, în funcție de nevoi, gusturi, context sau saturație. Nicio unitate exterioară nu poate măsura utilitatea „din afară”, pentru că ea nu este o mărime fizică, ci psihologică. De aceea nu poate fi nici obiectivă, nici constantă, ci numai subiectivă, condiționată de percepția fiecărui individ.
2. c) crescătoare
În teoria utilității, utilitatea marginală reprezintă aportul suplimentar generat de o unitate adițională consumată. Atât timp cât acest aport este pozitiv, chiar dacă scade de la o unitate la alta, utilitatea totală continuă să se acumuleze. În suportul de curs se precizează clar că utilitatea totală crește cât timp utilitatea marginală nu devine zero sau negativă. Chiar dacă UM este descrescătoare (legea utilității marginale descrescătoare), ea contribuie în continuare la nivelul total, motiv pentru care UT rămâne crescătoare.
3. c) utilitate marginală – utilitate totala
Paradoxul valorii apare deoarece apa are o utilitate totală uriașă, dar o utilitate marginală foarte mică, în timp ce diamantele au o utilitate totală redusă, dar o utilitate marginală foarte ridicată. În curs se subliniază că Adam Smith analiza valoarea raportându-se la utilitatea totală, fără a distinge între cele două concepte, iar acest lucru genera contradicția dintre „valoarea de întrebuințare” și „valoarea de schimb”. Marginaliștii rezolvă paradoxul tocmai prin separarea acestor noțiuni și arătând că prețurile depind de utilitatea marginală, nu de cea totală.
4. În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?
Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul unui bun depășește punctul la care individul ajunge la saturație. În cadrul lecției despre utilitate, se explică faptul că utilitatea marginală urmează o evoluție tipică: crește la început, apoi începe să scadă și, după anumite niveluri de consum, poate chiar deveni negativă. Acest lucru se întâmplă atunci când o unitate suplimentară nu doar că nu mai aduce satisfacție, ci produce efecte contrare, reducând utilitatea totală. Exemple clasice sunt consumul excesiv de mâncare, băuturi sau orice bun care, dincolo de o anumită limită, produce disconfort, oboseală sau chiar riscuri.
Grafic, utilitatea totală atinge un maxim, iar după acest punct panta curbei devine negativă, indicând o utilitate marginală sub zero. Prin urmare, utilitatea marginală este negativă atunci când consumul depășește nivelul optim pentru consumator, iar bunul încetează să mai ofere satisfacție, transformându-se într-o povară.
5. d) 8 și 10 – dreapta se deplasează la stânga
Interceptările se determină împărțind venitul la prețurile bunurilor: 4000/500 = 8 pantaloni, respectiv 4000/400 = 10 cămăși. Aceste puncte reprezintă limitele maxime de consum în absența celuilalt bun. Conform analizei din curs, o scădere a venitului produce o deplasare paralelă a dreptei bugetare către stânga (spre origine), deoarece puterea de cumpărare se reduce pentru ambele bunuri în aceeași proporție. Întrucât venitul se înjumătățește, și interceptările se înjumătățesc, confirmând deplasarea spre interior.
6. c) 40 și 4
Ecuația Y = 10 – 6X reprezintă forma generală M/pY – (pX/pY)·X. Intercepta pe axa Y este egală cu M/pY = 10. Se știe că pX = 24, iar în ecuație pX/pY = 6, de unde rezultă pY = 24/6 = 4. Apoi, înlocuind în M/pY = 10 → M = 10·4 = 40. Metoda folosită corespunde procedurii din cursul de microeconomie privind identificarea parametrilor liniei bugetare.
7. a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
Condiția de echilibru este UMx/Px = UMy/Py. Dacă UMy este cu 900% mai mare decât UMx, aceasta înseamnă că UMy = 10·UMx (o creștere de 900% înseamnă de zece ori mai mare). Pentru a păstra raportul de egalitate, prețul trebuie să compenseze diferența de utilitate, ceea ce implică Px = Py/10. Concluzia este consistentă cu regula prezentată în curs, conform căreia prețurile se ajustează astfel încât raportul utilităților marginale ponderate să fie egal.
8. Optimul consumatorului: X = 0, Y = 500
Utilitatea se maximizează sub restricția bugetară 2X + 2Y = 1000 ⇒ X + Y = 500. Derivând utilitatea totală, se obțin condițiile de prim ordin, însă acestea conduc la un punct care nu maximizează, deoarece funcția este convexă (coeficienții lui x² și y² sunt pozitivi). Conform lecției privind optimul, dacă funcția este convexă, maximul nu se află în punct interior, ci la marginea dreptei bugetare. Evaluând valorile extreme, cea mai mare utilitate apare la X = 0 și Y = 500.
9.
Condiția de optim este Umx /Px = UMy/Py. În funcția UT(x,y) = 10x + 5y + 7, utilitățile marginale sunt constante: UMx = 10, UMy = 5. Substituind în condiția de echilibru: 10/Px = 5/10 ⇒ 10/Px = 1/2 ⇒ Px = 20. Metoda provine din regula cursului privind alegerea optimă în cazul funcțiilor liniare, unde optimul este dictat doar de raportul utilităților marginale și al prețurilor.
Grupa 357
Seria B
Anul 3 restanță
Florea Constantin Alexandru
1.C) subiectiva
Utilitatea este satisfactia resimțită de consumator,diferita de la o persoana la alta, deci este subiectivă si nu poate fi masurata prin costul de oportunitate sau rata dobanzii.
2.C) crescătoare
Daca UMg este pozitivă , fiecare unitate consumată creste utilitatea totală , chiar daca din ce in ce mai putin . UT stagnează doar cand UMg =0 si scade cand UMg devine negativă.
3.C) utilitatea marginala -utilitatea totala
Paradoxul valorii se explică prin diferența dintre utilitatea totală și utilitatea marginală . Adam Smith nu a făcut această distincție, de aceea explicația sa nu a fost completă.
4. Utilitatea marginala devine negativa atunci cand o unitate in plus dintr-un bun reduce satisfactia consumatorului. Acest lucru apare dupa depasirea punctului de saturatie, momentul in care ai consumat deja suficient. De exemplu, daca mananci prea mult, placerea se transforma in disconfort, iar daca iei prea multe medicamente apar efecte nedorite. Utilitatea marginala negativa apare atunci cand consumul suplimentar devine daunator, iar oamenii incep sa evite sau sa reduca acel consum pentru a-si proteja bunastarea.
5. Venit disponibil = 4000 lei
Pret camasa = 400 lei → maxim camasi = 4000 / 400 = 10
Pret pantaloni = 500 lei → maxim pantaloni = 4000 / 500 = 8
Deci coordonatele dreptei bugetului sunt 10 si 8.
Daca venitul scade la 50% → venit nou = 2000 lei
Maxim camasi = 2000 / 400 = 5
Maxim pantaloni = 2000 / 500 = 4
Dreapta bugetului se deplaseaza la stanga, deoarece studentul poate cumpara mai putin.
Răspunsul corect este a)10 si 8
6.Y = I / P_Y – (P_X / P_Y) * X
1. Intercepta: I / P_Y = 10 → I = 10 * P_Y
2. Panta: P_X / P_Y = 6, se da P_X = 24 → 24 / P_Y = 6 → P_Y = 24 / 6 = 4
3. Venit: I = 10 * 4 = 40
venit = 40, pret Y = 4
c) 40, respectiv 4
7.UMg_y = 900% UMg_x → ce se întâmplă cu preturile?
UMg_y = 10 * UMg_x
Regula maximizării utilității: UMg_x / P_x = UMg_y / P_y
P_x / P_y = UMg_x / UMg_y = 1 / 10
Pretul bunului x este o zecime din pretul bunului y.
a) preț x = 1/10 pret y
9. UT(x,y)=10x + 5y + 7
MUx=10, MUy=5
MUx/Px=MUy/Py, Py=10
10/Px=5/10=0,5
Px=10/0,5=20 lei
Cruceanu Rares-Andrei 304A
1.c) – Utilitatea economică reprezintă gradul de satisfacție pe care un consumator îl obține atunci când folosește un bun sau un serviciu. Această satisfacție variază de la o persoană la alta, în funcție de gusturi și necesități. De aceea se afirmă că utilitatea are un caracter subiectiv.
2.c) – Utilitatea marginală exprimă satisfacția generată de fiecare unitate suplimentară dintr-un bun. Dacă utilitatea marginală este pozitivă, orice unitate consumată în plus crește satisfacția totală, ceea ce determină și creșterea utilității totale. Atât timp cât utilitatea marginală rămâne pozitivă, utilitatea totală nu poate scădea, chiar dacă utilitatea marginală scade treptat pentru fiecare unitate adițională.
3.b) – Diferența de valoare se explică prin faptul că apa are o utilitate totală ridicată, dar o utilitate marginală redusă, în timp ce diamantele au o utilitate totală mai mică, dar o utilitate marginală foarte mare. Adam Smith a identificat valoarea de întrebuințare și valoarea de schimb, însă nu a făcut distincția dintre utilitatea totală și cea marginală. Din acest motiv, teoria sa privind formarea prețurilor relative rămâne incompletă.
4) – Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară pe care un consumator o obține prin consumarea unei unități adiționale dintr-un bun. De regulă, pe măsură ce consumul crește, satisfacția adusă de fiecare unitate în plus tinde să scadă. Totuși, există cazuri în care utilitatea marginală devine negativă, adică un consum suplimentar nu doar că nu mai produce plăcere, ci generează disconfort sau efecte neplăcute. De exemplu, mâncatul în exces poate duce la supraalimentare, iar fiecare porție în plus poate provoca efecte negative asupra sănătății, transformând utilitatea marginală în una negativă. În alte situații, consumul exagerat al unui bun poate produce reacții fizice sau psihologice adverse, precum oboseală sau plictiseală. Așadar, utilitatea marginală devine negativă atunci când dorința de consum depășește nevoia reală, iar satisfacția se transformă în disconfort. În asemenea circumstanțe, consumul nu mai sporește bunăstarea, ci poate genera consecințe nedorite. De aceea este esențial ca orice consumator să manifeste moderație. În concluzie, utilitatea marginală negativă apare atunci când excesul schimbă plăcerea în neplăcere, subliniind importanța echilibrului în consum.
5. c
Venit = 4000 lei
Preț camașă = 400 lei
Preț pantaloni = 500 lei
4000:40 = 10 camași
4000:500= 8 perechi pantaloni (1)
50%=0,5 (2)
Din (1) si (2) => 4000:0,5 = 2000 de lei
2000:400= 5 nr maxim de camași
2000:500 = 3 nr maxim de pantaloni
6.c
Y = 10 – 6X
V/ PY = 10(intersecția cu axa Y)
Px/ Py = 6 ( panta negativă)
Px = 24 => 24/Py = > 24/6 = 4
V/Py = 10 => V= 10*4 = 40
7.a
UMx/Px = UMy/Py
UMy = UMx + 900% *UMx = 10*UMx
UMy = 10 * UMx
UMx/Px = UMy/Py => 1/Px = 10/Py
8.2x+2y=1000
𝑦=500−𝑥
U(x)=2∗x∗x+4∗(500−x)∗(500−x)−4∗x−20∗(500−x)+10
U(x)=6∗x∗x−3984∗x+990010
dU/dx=12∗x−3984
12∗x−3984=0⇒x=332
x=0,y=500⇒U=990010
x=500,y=0⇒U=498010
X=0 Y=500
9. UT(x,y) = 10x +5y +7
MUx/Px = MUy/Py
MUx= 10; MUy= 5
Py = 10
10/Px = 5/10 => 10/Px = 0,5 => Px= 20 lei
307 B
1-c) subiectivă
Consider această variantă corectă deoarece se evidențiază faptul că utilitatea depinde de preferințele fiecărui individ care sunt unele subiective
2-c) crescătoare
Consider această variantă corectă deoarece dacă utilitatea marginală este pozitivă și utilitatea totală crește-dar totodată scade cu descreșterea utilității marginale
3-c) utilitatea marginală-utilitatea totală deoarece Adam Smith nu a separat clar utilitatea totală de utilitatea marginală, acesta fiind motivul pentru care teoria valorii nu era completă până la revoluția marginală
4-Utilitatea marginală poate deveni negativă atunci când o unitate suplimentară consumată dintr-un bun scade nivelul total al satisfacției consumatorului. Acest fenomen apare după atingerea punctului de saturație, unde consumul adițional produce efecte neplăcute sau dăunătoare. De exemplu, la consumul de alimente, inițial satisfacția crește, dar după un anumit nivel, corpul nu mai poate procesa confortabil cantitatea suplimentară, ceea ce duce la disconfort, iar utilitatea marginală devine negativă.
În mod similar, consumul exagerat al oricărui bun poate crea o reacție adversă. În termeni economici, utilitatea marginală negativă apare atunci când creșterea cantității determină scăderea utilității totale.
Concluzia este că utilitatea marginală negativă apare după depășirea nivelului optim de consum.
5- buget= 4000
Preț cămașă= 400
Preț pantaloni= 500
Așadar:=> 10 cămăși si 8 pantaloni
Reducerea venitului cu 50%=> dreapta bugetului de îndreaptă spre stânga => variantă corecta a
6_ Din ecuația Y= 10- 6X și Px= 24
Px*x=Py*y=V
Y=10-6x=>y=v/py-Px/Pt*V
Panta= -Px/Py=-6=>Px/Py=6=>Py=24/6=4
-v/Py=10= Umgx/Px=9Umgy/Py=> Py=9Px
Așadar prețul bunului 9eate de 9 ori mai mare decât cel al bunului x=> c
8-Functia utilității U(x,y)=2x²+4y²-4x-20y+10
Px=Py=2
Venitul V=1000
Umgx=4x-4
Umgy= 8y-20
Umgx/Px=Umgy/Py 2x+2y=1000=> x+y=500
X-2y=-4=>y=168
X+y=500=>x=332
9- U(x,y)=10x+5y+7
=> funcție liniară=> utilitate marginală
Umgx=10
Umgy=5
Umgx/Px=10/10=1
Umgy/Py=5/py
Umgx/px=Umgy/Py=>1=5/Py=>Py=5
8-
304-A
1. c – utilitatea este subiectiva, pentru ca depinde de preferintele fiecarui consumator.
2. c – utilitatea totala este crescatoare, pentru ca daca utilitatea marginala e pozitiva, totalul continua sa creasca.
3. c – Adam Smith nu a diferentiat utilitatea marginala de utilitatea totala, de aceea nu a explicat paradoxul apei si diamantelor.
4. Utilitatea marginala arata cata satisfactie in plus obtinem cand consumam inca o unitate dintr-un bun. In mod normal, aceasta este pozitiva, dar scade pe masura ce consumam mai mult, deoarece ne saturam treptat. Totusi, utilitatea marginala poate deveni negativa atunci cand depasim nivelul de saturatie.
Mai exact, utilitatea marginala devine negativa atunci cand o unitate suplimentara de consum incepe sa ne deranjeze sau sa ne faca rau. De exemplu, daca bem prea multa apa sau mancam prea mult, la un moment dat „inca una in plus” nu ne mai aduce satisfactie, ci dimpotriva, ne face sa ne simtim rau. In aceasta situatie, utilitatea totala scade, iar utilitatea marginala devine negativa.
Asadar, utilitatea marginala devine negativa atunci cand consumam prea mult dintr-un bun, depasind punctul in care consumul suplimentar mai are sens pentru noi.
5. d – 8 si 10, dreapta se deplaseaza la stanga, deoarece venitul scade si putem cumpara mai putin.
6. c – venitul este 40, iar pretul lui Y este 4, rezulta din compararea ecuatiei cu forma standard a liniei bugetului.
7. a – pretul lui X este o zecime din pretul lui Y, deoarece MUy este de 10 ori MUx.
8. X = 0 si Y = 500, fiindca utilitatea e mai mare daca se consuma doar bunul Y.
9. 20 lei, pentru ca raportul MUx/Px trebuie sa fie egal cu MUy/Py.
Seria B, Grupa 310
1. Utilitatea economică este subiectivă. Aceasta diferă de la o persoană la alta (gusturi, nevoi și preferințe diferite), ce este util pentru mine poate să nu fie la fel de util pentru altcineva.
Răspuns corect: c
2. Utilitatea totală este crescătoare. Dacă unitatea marginală este pozitivă, înseamnă ca fiecare unitatea în plus aduce un pic de satisfacție. Chiar dacă aceasta scade, UT tot va crește atât timp cât UM este peste zero.
Răspuns corect: c
3. Adam Smith nu a distins între utilitatea marginală și unitatea totală. Paradoxul apei și a diamantelor se explică ușor din definiție: apa are utilitatea totală mare, dar utilitatea marginală mică, pe când diamantul este fix pe invers. Acesta nu a făcut separarea clară.
4. Utilitatea marginală arată câtă satisfacție în plus obținem atunci când consumăm o unitate suplimentară dintr-un bun. De obicei, această satisfacție scade pe măsură ce consumăm tot mai mult, pentru că prima unitate ne folosește cel mai mult. Totuși, există situații în care utilitatea marginală nu doar scade, ci devine chiar negativă. Asta înseamnă că, în loc să ne aducă un plus de satisfacție, consumul unei unități în plus ne face să ne simțim mai rău.
Un exemplu foarte simplu este consumul de mâncare. Când ne este foame, primele înghițituri sunt foarte satisfăcătoare. Pe măsură ce continuăm să mâncăm, plăcerea scade. La un moment dat apare sațietatea, iar dacă insistăm să mai mâncăm și după, începem să simțim disconfort. În acel punct utilitatea marginală devine negativă, deoarece consumul suplimentar reduce utilitatea totală. Acest fenomen nu apare doar la mâncare; poate apărea la orice bun al cărui consum excesiv produce efecte neplăcute: cafeaua (care poate da palpitații), medicamentele (care au reacții adverse), chiar și cumpărarea de bunuri materiale, unde prea multe obiecte pot crea dezordine și stres.
În concluzie, utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul unui bun depășește nivelul optim pentru consumator și începe să producă efecte nedorite. Practic, punctul în care e prea mult este momentul în care utilitatea marginală trece sub zero. Astfel, consumatorul rațional evită să consume cantități dincolo de acest punct, deoarece ar obține mai multă neplăcere decât satisfacție.
5. Coordonatele liniei bugetului sunt 8 și 10, iar dreapta se deplasează la stânga.
Acesta poate cumpăra doar 8 perechi de pantaloni sau 10 cămăși din suma de 4000 lei. Dacă venitul va scădea, va putea sa cumpere doar jumătate din cantități (linia se aproprie de origine).
Răspuns corect: d
6. Y = 10 – 6X , Px= 24 , ce rezultă că 24/Py= 6, rezultă 24/6=4
I/Py = 10, unde I = 10
Py = 10 ⋅ 4 = 40
Răspuns corect: c
7. UMy = UMx + 900%
UMx = UMx ⋅ 10
UMx /Px = UMy/Py
Px/Py = UMx/UMy = 1/10
Răspuns corect:a
8. U(X,Y) = 2 x2 + 4 y2 – 4x – 20y + 10
Px = Py = 2 lei
I=1000
Atunci:
UMx = 4x-4
UMy = 8y-20
UMx=UMy , rezultă: 4x-4 = 8y-20, 4x= 8y-16 , x=2y-4
2x + 2y= 1000, rezultă: x+y=500
2y-4+y=500
3y=504
y= 168
X= 2 ⋅ 168 – 4, rezultă: x= 332
9. UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7
UMx= 10
UMy= 5
UMx/Px = UMy/Py
Py=10
10/Px = 5/10
5Px = 100
Px= 20
Grupa 305, Seria A
1. c) subiectivă, deoarece utilitatea economică reflectă preferințele și percepțiile pe care un individ apreciază că le va obține prin consum. De pildă, exact același bun poate oferi diferite grade de satisfacție consumatorilor multipli, din simplul considerent că ei au nevoi diferite, iar contextul joacă un rol important în alegerile lor. Astfel, utilitatea nu poate fi considerate obiectivă sau ca fiind constantă.
2. c) crescătoare, deoarece scăderea utilității marginale afectează doar ritmul creșterii, nu și direcția acesteia.
3. b) utilitate individuală–utilitate marginală
Când Adam Smith a comparat utilitatea totală a apei (mare) cu utilitatea totală a diamantelor (mică) nu a analizat utilitatea marginală. Paradoxul se rezolvă prin diferența dintre utilitatea marginală scăzută a apei (abundentă) și utilitatea marginală ridicată a diamantelor (rare).
4. Utilitatea marginală exprimă satisfacția suplimentară pe care o oferă consumul unei unități în plus dintr-un bun. În mod obișnuit, ea scade pe măsură ce consumatorul își satisface nevoia, ajungând în cele din urmă la zero, atunci când consumul atinge punctul de saturație. Pentru ca utilitatea marginală să devină negativă, consumul ar trebui să continue dincolo de acest prag, astfel încât unitatea suplimentară să provoace disconfort sau insatisfacție — de exemplu, consumul excesiv de mâncare care duce la stare de rău.
Totuși această situație ridică o problemă: un consumator rațional nu ar continua să consume un bun dacă știe că unitatea următoare îi aduce o pierdere de satisfacție. Din această perspectivă, utilitatea marginală negativă apare doar în condițiile în care consumul depășește intenționat sau accidental nivelul optim, adică într-o situație care contrazice ipoteza raționalității economice.
Prin urmare, utilitatea marginală poate fi negativă doar atunci când consumul este împins peste limita de saturație, iar individul — fie prin eroare, fie din lipsă de anticipație — ajunge să consume mai mult decât îi aduce satisfacție.
5. a)
V = c*Pc + p*Pp
4000 = 400c + 500p
100*(4c + 5p) = 4000 /100
4c + 5p = 40
pentru c=0 => 5p=40 =>p=8
pentru p=0 => 4c=40 =>c=10
V – V*50% = 2000
2000 = 400c + 500p
pentru c=0 => 5p=20 =>p=4
pentru p=0 => 4c=20 =>c=5
6. c)
V = xPx + yPy
yPy = V – xPx
y = V/Py – Px/Py*x
y = 10 – 6x
V/Py = 10
Px/Py = 6
Px=24
24/Py=6 => Py=4
V/4=10 => V=40
7. c)
Umgy = Umgx * 900% => Umgy = 9*Umgx
Umgx/Umgy = Px/Py
Umgx/Umgx*9 = Px/Py
1/9 = Px/Py => Py=Px * 9
8. x=332 y=168
Umg (x,y)x = (2×2 + 4y2 – 4x – 20y + 10)’ = 4x – 4
Umg (x,y)y = (2×2 + 4y2 – 4x – 20y + 10)’ = 8y – 20
V = xPx + yPy
1000 = 2x + 2y
1000 = 2*(x + y)
x+y = 500
Umgx/Umgy = Px/Py
4x-4 / 8y-20 = 1
4x – 4 = 8y – 20
4x = 8y – 16
4x – 8y = – 16 /4
x – 2y = -4 => x = -4 + 2y
-4 + 2y + y=500
3y = 504 => y=168
x = 500 – 168 => x=332
9. Px=20
Umg (x,y)x = (10x + 5y +7)’ = 10
Umg (x,y)y = (10x + 5y +7)’ = 5
Umgx / Umgy = Px / Py
10/5 = Px/10
5*Px = 100
Px = 20
Seria A, Grupa 302
1. Utilitatea economică este: c) subiectivă. Prin definiție, utilitatea economică este satisfacția subiectivă pe care o obține un individ consumând un bun.
2. Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare. Utilitatea totală este: c) crescătoare. Utilitatea totală reprezintă suma utilităților marginale, aceasta fiind pozitivă și descrescătoare, înseamnă că utilitatea totală poate fi doar crescătoare.
3. Adam Smith nu a explicat în mod consistent paradoxul valorii (apă-diamante) deoarece nu a făcut distincția necesară dintre: c) utilitate marginală-utilitate totală. Paradoxul valorii poate fi explicat prin faptul că prețul este determinat de utilitatea marginală, scăzută pentru apă, fiind abundentă, dar pentru diamante este mare, fiind mai rare; în același timp, valoarea de folosință poate fi dată de utilitatea totală, apa fiind vitală pentru viață.
4. Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară obținută de un consumator prin consumul unei unități în plus dintr-un bun. Totodată, utilitatea marginală este pozitivă și descrescătoare. Cum utilitatea marginală scade pe măsură ce mai multe unități dintr-un bun sunt consumate, există posbilitatea ca utilitatea marginală să fie negativă doar dacă se ajunge la supraconsumul bunului sau la saturația completă a individului, de exemplu, prima felie de pizza aduce satisfacție mai mare, a treia aduce satisfacție mai mică, însă dacă o persoană este forțată să consume o a zecea felie, este posibil să se simtă rău, acest consum suplimentar generează o utilitate marginală scăzută.
5. Venit: 4000 lei; c=400 lei; p=500 lei
Cantitatea maximă de cămăși: V/c=4000/400=10 cămăși
Cantitatea maximă de pantaloni: V/p=4000/500=8 pantaloni
Dreapta bugetului(pantaloni/cămăși)=(8,10)
Venitul se reduce cu 50%=>venitul nou=4000/2=2000 lei
Cum prețurile obiectelor rămân neschimbate, iar venitul se reduce, puterea de cumpărare a studentului scade, ceea ce indică faptul că dreapta bugetului se deplasează spre stânga.
Răspuns: d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează spre stânga
6. Y=10-6X
Px=24
Ec. generală a liniei bugetului este: Px*X+Py*Y=V Py*Y=V-Px*XY=V/Py-Px/Py*X
Dar, din Y=V/Py-Px/Py*X și Y=10-6X=> -Px/Py=-6 Px/Py=6;
Px=24 => 24/Py=6 => Py=4
Tot din ec. generală a liniei bugetului=> V/Py=10 V/4=10 =>V=40
Răspuns: c) 40, respectiv 4
7. UMgy=UMgx+UMgx*9UMgy=10UMgx
UMgx/Px=UMgy/PyUMgx/Px=10UMgx/Py1/Px=10/PyPy=10*Px=> Px este o zecime din Py
Răspuns: a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
8. U(X,Y)=2x^2+4y^2-4x-20y+10; Px=Py=2; V=1000 lei
UMgx=U/X=4X-4
UMgy=U/Y=8Y-20
UMgx/Px=UMgy/Py
Dar, Px=Py=> 4X-4=8Y-204X=8Y-16X=2Y-4(1)
Px*X+Py*Y=V
2X+2Y=1000X+Y=500(2)
Din relațiile 1 și 2:
(2Y-4)+Y=5003Y=504Y=168
X+168=500X=332
Răspuns: Cantitățile din bunurile X și Y care corespund optimului consumatorului sunt: 332, respectiv 168
9. UT(x,y)=10x+5y+7
Py=10 lei
UMgx=UT/x=10
UMgy=Ut/x=5
UMgx/Px=UMgy/Py=>10/Px=5/10=1/2=>Px=10*2=20
Răspuns: prețul bunului x care maximizează satisfacția consumatorului este Px=10
Lazăr Maria Alexandra – Seria B – Grupa 307
1.C. subiectivă
Utilitatea unui bun reprezintă satisfacția sau plăcerea pe care un individ consideră că o va obține prin consum. Astfel, ea diferă de la persoană la persoană, în funcție de preferințe, nevoi și dorințe.
2.C. crescătoare
Cu toate că utilitatea marginală este descrescătoare, pentru fiecare parte consumată în plus, utilitatea totală crește doar că la un ritm mai lent. Ea va atinge punctul maxim în momentul în care Umg devine egală cu zero.
3.C. utilitate marginală–utilitate totală
Apa are o utilitate totală mare (și utilitate marginală mică) întrucât nu este rară și se consumă în cantități mari, spre deosebire de diamante care sunt extrem de rare și valoroase, având utilitatea marginală crescută. Paradoxul valorii este acela că unele bunuri esențiale vieții, cum ar fi apa, au prețul extrem de mic pe piață în comparație cu diamantele care nu sunt vitale vieții pentru că prețul reflectă utilitatea marginală și nu utilitatea totală.
4. Manualele de microeconomie susțin ideea că după ce un om și-a atins pragul de saturație, consumul suplimentar al altor unități din acel bun, îi va aduce insatisfacție, ceea ce ar însemna apariția utilității marginale negative. Totuși, conform teoriei utilității, oamenii evaluează bunurile în funcție de capacitatea anticipată a acestora de a le aduce satisfacție. Este o evaluare subiectivă ex-ante pe care un om o atribuie unei acțiuni înainte de a o realiza. Pentru ca utilitatea marginală să fie negativă, un individ trebuie să aleagă să consume un bun despre care consideră că îl va îndepărta de la scopul său. Cu toate acestea, oamenii nu inițiază voluntar acțiuni despre care știu că îi vor face să se simtă rău. Chiar dacă consecințele sunt neplăcute, utilitatea marginală nu devine și ea negativă întrucât decizia a fost luată în baza anticipării unei satisfacții. Prin urmare, utilitatea marginală nu devine negativă atâta timp cât individul se așteaptă să obțină chiar și un beneficiu oricât de mic.
5.A. 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la stânga
V = 4000 Pc = 400 Pp = 500
V = x * Px + y * Py => 4000 = c * 400 + p * 500
c max = 4000 = c * 400 + 0 => c = 4000:400 = 10
p max = 4000 = 0 + p * 500 => p = 4000:500 = 8
Dacă venitul se reduce cu 50% atunci și nr posibilitățilede achiziție se reduc la jumătate. Astfel, va putea cumpăra fie 5 cămăși, fie 4 pantaloni. Prin urmare, dreapta bugetului se va deplasa spre stânga întrucât posibilitățile de achiziție sunt înjumătățite.
6.C. 40, respectiv 4
Y=10-6x ; Px=24
Y=V/Py – x*Px/Py => Y=V/Py – x*24/Py
24/Py = 6 => 24/6 = 4 => Py = 4 => Y = V/4 – x*24/4
V/4 = 10 => 10*4 = 40 => V = 40 => Y = 40/4 – x*24/4
7.A. prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
Umgy = 900% din Umgx + Umgx => 900/100*Umgx + Umgx => 9 Umgx + Umgx => 10 Umgx
Umgy = 10 Umgx
8. x=332 , y=168
U (x,y) = 2 x2 + 4 y2 – 4x – 20y + 10 ; Px = Py = 2 ; V= 1000
Umgx/Umgy = Px/Py ; V = x*Px + y*Py
Umgx = 4x – 4 , Umgy = 8y – 20
4x-4/8y-20 = 2/2 => 2x-2 = 4y-10 => 2x -4y = -8 |:2 => x-2y = -4
V = x*Px + y*Py => 1000 = x*2 + y*2 => x + y = 500
X – 2y = -4 => (500-y) – 2y = -4 => 500-3y = -4 => -3y = -504 => y = 168 =>
x=500-168 = 332
9. Px = 20
Py = 10 ; Px = ?
UT (x,y) = 10 x + 5 y + 7
Umgx/Umgy = Px/Py
Umgx = 10 ; Umgy = 5
10/5 = Px/10 => Px*5 = 10*10 => 5Px = 100 => Px = 20
Miu Adrian Mario
362 C. Anu 3
1. c) subiectivă . Utilitatea economică este subiectivă deoarece fiecare persoană percepe diferit utilitatea unui bun sau serviciu.
2. c) crescătoare . Dacă utilitatea marginală este pozitiva fiecare unitate consumata adaugă un pic de utilitate în plus deci utilitatea totala creste.
3. C) utilitatea marginală- utilitate totală . Smith nu a rezolvat paradoxul valoros deoarece nu a diferențiat între utilitatea totală și utilitatea marginală. Acesta distincție explica de ce diametrul au preț mai mare decât apa.
4. Utilitatea marginala reprezinta satisfacția adusă de consumul unei cantități suplimentare dintr-un bună in mod obișnuit acesta scade pe măsură ce consumam tot mai mult însă în anumite situații poate deveni chiar negativă. Utilitatea marginală devine negativă atunci cand consumul unei unități suplimentare nu doar că nu mai aduce satisfacție ci provoacă dezutilitare adică o stare de disconfort pierdere sau neplăcere.
Aceasta situație apare atunci când consumul depășește nivelul optim pentru individ . De exemplu în cazul alimentelor primele porții aduc satisfacție însă după un anumit punct consumul excesiv poate provoca greata sau disconfort fizic. În acest caz unitatea suplimentara de consum nu doar că nu mai este utilă ci produce o consecință negativă ceea ce înseamnă că utilitatea marginală device negativă. La fel se întâmplă și in cazul bunurilor non alimentare: consumul excesiv de alcool cafea sau chiar utilizarea prelungită a unui dispozitiv electronic pot genera efecte adverse cum ar fi greaț oboseală sau dureri de cap.
5. A) 10 și 8 – dreapta bugetului se deplasează la stânga
Venit 4.000 lei: nr. Max. Cămăși-4.000/400=10
Nr. Max pantaloni: 4.000/500=8
Dacă venitul se reduce cu 50% noul venit devine 2.000 lei
Max Cămăși 2000/400=5
Max pantaloni 2000/500=4
6. C) 40 respectiv 4
Y=10-6x
I/Py=10
-Px/Py=-6
P_X=24
24/Py=6 => Py=4
I=10×Py=10×4=40
7.a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
MUx/Px=MUy/Py
MUx/Px= 10MUx/Py=>Py=10Px
8.MRSxy=MUx/MUy=Px/Py
MUx =¿U/¿X=4X-4
MUy= ¿U/¿Y= 8y-20
Mux/MUy=Px/Py=> -4(ecuația 1)
PxX+PyY =2X+2Y=100
X+Y=500 (ecuația 2)
2Y- 4+Y=500
X=2.168-4=332
X=332 unități
Y=168 unități
9.U(X,Y) = 10X+5Y+7
MUx=10
MUy=5
MUx/Px=MUy/Py
10/Px=5/10
10 /Px=0.5
Px=10/0.5=20
Licuta Luca-Andrei
Seria B,Grupa 307
1.c)Utilitatea este de natură subiectivă, deoarece fiecare individ își stabilește preferințele în funcție de propria ierarhie de valori. Nu putem ști ce preferă colegul de bancă – un stilou sau un pix –, deoarece satisfacția fiecăruia depinde de nevoile și gusturile personale. Utilitatea nu este măsurabilă obiectiv, ci doar ordonabilă.
2.c)Dacă utilitatea marginală este crescătoare, atunci și utilitatea totală crește, întrucât fiecare unitate suplimentară consumată adaugă o satisfacție tot mai mare.
3.b)Prețul nu este determinat de utilitatea totală, ci de utilitatea marginală. Diamantele sunt rare, deci au utilitate marginală ridicată și un preț mare. Apa este abundentă, deci utilitatea marginală este scăzută, iar prețul redus. Totuși, în situații extreme (de exemplu, în deșert), utilitatea marginală a apei devine foarte mare și consumatorul ar plăti mult mai mult pentru apă decât pentru diamante.
4.Utilitatea marginală reprezintă creșterea utilității totale obținută prin consumarea unei unități suplimentare dintr-un anumit bun. Cu alte cuvinte, este raportul dintre variația utilității totale și variația cantității consumate a aceluiași produs.
Deși utilitatea este subiectivă și nu poate fi măsurată cardinal, ci doar ordonată, teoria economică arată că utilitatea marginală poate fi pozitivă, nulă sau chiar negativă, în funcție de nivelul de consum. Individul este rațional și alege acțiunea care îi oferă o utilitate așteptată cât mai ridicată, însă această utilitate scade progresiv pe măsură ce consumul continuă.
După un anumit punct de saturație, utilitatea marginală poate deveni zero, deoarece consumul suplimentar nu mai oferă satisfacție. În plus, dacă se continuă consumul dincolo de saturație, utilitatea marginală poate deveni negativă, deoarece bunul suplimentar poate produce disconfort sau chiar dezutilitate (de exemplu, consumul excesiv de mâncare sau băutură).
În concluzie, utilitatea marginală nu rămâne doar pozitivă. Ea poate scădea până la zero și chiar poate deveni negativă, în funcție de nivelul de consum și de reacția individului la consumul suplimentar.
5.Prețuri:
Px = 400
Py = 500
V = 4000
Buget inițial:
Xmax = 4000 / 400 = 10
Ymax = 4000 / 500 = 8
Buget redus cu 50%:
V = 2000
Xmax = 2000 / 400 = 5
Ymax = 2000 / 500 = 4
Dreapta bugetului se deplasează în stânga deoarece venitul scade, iar prețurile rămân constante.
6.Y=10-6X=> 10=y+6x
V=x*Px+y*Py
10-4x= (V-x*Px)/Py=>V/Py- (x*Px)/Py; Py=Px/6 Py=24/6=>Py=4
7.7.d)pretul bunului x este de 9 ori mai mare decat cel al bunului y deoarece dacă utilitatea marginală este cu 900 de procente mai mare decât a bunului x este mai ieftin de consumat după gardul de saturație.
8.Umgx=Ut’x; Umgy= Ut’y
Umgx= 4x-4
Umgy= 8y-20
Umgx/Umgy= Px/py 4x-4/8y-20= 2/2 :2=>2x-2/4y-10=1/1; 2x-2=4y-10=>2x=4y-12
V=x*Px+y*Py
1000=x*1+y*1=x+y; 1000=4y-12=>y=988/4=>y=247
2x=4*247-12=>2x=988-12=> x=976/2; x=488
9.Umgx = 10
Umgy = 5
Py = 10
Condiția de echilibru:
10 / 5 = Px / Py
2 = Px / 10
Px = 20
Nume si prenume:Oprea Sebastian Andrei
Grupa:310
1.c) subiectiva
Am ales acest raspuns pentru ca utilitatea rezulta alegerile personale ale consumatorului.
2.c) crescatoare
Am ales acest raspuns pentru ca daca UM este pozitiva fiecare unitate adaugata creste utilitatea totala iar pentru ca este descrescatoare va continua sa creasca dar lent.
3.b) utilitate individuala- utilitate marginala
Am ales acest raspuns pentru ca Adam Smith nu a separat utilitatea totala de cea marginala.
4.Utilitatea marginală exprimă modificarea utilității totale atunci când consumatorul achiziționează o unitate în plus dintr-un anumit bun. Aceasta poate deveni negativă atunci când consumul unei unități suplimentare reduce utilitatea totală. Situațiile în care se manifestă o utilitate marginală negativă apar, de regulă, în condiții de consum excesiv sau atunci când se atinge nivelul de saturație, moment dincolo de care utilitatea totală începe să scadă. Consecințele sunt evidente: o utilitate marginală negativă determină scăderea interesului pentru achiziționarea unor unități suplimentare ale bunului respectiv. În esență, utilitatea marginală devine negativă atunci când efectele consumului în plus se transformă din avantajoase în dezavantajoase, iar creșterea cantității consumate conduce la diminuarea bunăstării consumatorului.
5.d) 8 si 10-dreapta bugetului se deplaseaza la stanga
6.c) 40, respectiv 4
7.a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
8. x=0
y=500
9.x=20 lei
Floroiu Erika Elena 304A
1. C) subiectiva
Utilitatea economica reflecta preferintele individuale pe care o persoana o obtine prin consum, astfel fiind o masura subiectiva, diferita pentru fiecare persoana. Aceasta nu se poate masura direct prin costul de oportunitate sau prin rata dobanzii.
2. C) crescatoare
Chiar daca unitatea marginala a unui bun este pozitiva si descrescatoare, fiecare unitate suplimentara ofera in continuare o satisfactie, atata timp cat ramane peste zero. Astfel, utilitatea totala continua sa urce, doar ca o face intr-un ritm tot mai scazut.
3. C) utilitatea marginala-unitatea totala
Paradoxul valorii apare pentru ca apa are o utilitate totala foarte mare, fiind necesara vietii, dar utilitatea marginala a unitatii suplimentare de apa este foarte mica. In cazul diamantelor, acestea au o unitate totala mica, dar unitatea marginala este mare, fiind rare si apreciate pentru fiecare unitate. Paradoxul nu poate fi rezolvat, deoarece explicatia lui Smith nu a facut clara separatia dintre unitatea totala si cea marginala.
4. Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara obtinuta de un consumator prin adaugarea unei unitati noi dintr-un bun sau serviciu. In majoritatea cazurilor, aceasta este pozitiva, dar descrescatoare. Cu toate acestea, exista situatii in care unitatea marginala poate deveni negativa. Acest fenomen apare atunci cand consumul depaseste nivelul optim pentru consumator.
O conditie pentru aparitia utilitatii marginale negative este saturatia. Este momentul in care o persoana nu mai are nevoie de respectivul bun. In momentul in care se atinge punctul de saturatie, orice unitate suplimentara poate provoca disconfort. Un exemplu tipic este chiar consumul de hrana, unde, pana la un anumit punct, fiecare portie aduce satisfactie, dar dupa depasirea limitei fiziologice, consumul suplimentar poate provoca greata sau durere, reducand utilitatea totala.
O a doua conditie se refera la bunurile care au un efect nociv atunci cand sunt consumate in exces. Drept exemplu putem lua in considerare consuml de alcool sau chiar medicamentele. Ca urmare a consumului acestora in cantitati mari, apar efecte negative care afecteaza sanatatea unei persoane.
De asemenea, utilitatea marginala poate deveni negativa in cazuri in care bunul consumat necesita resurse suplimentare nedorite, cum ar fi spatiul de depozitare, timp sau efort.
In concluzie, utilitatea marginala poate deveni negativa atunci cand consumul unui bun depaseste nivelul optim si incepe sa creeze costuri psihologice, fizice sau materiale, reflectand astfel limitele naturale ale consumatorului si importanta echilibrului in deciziile de consum.
5. D) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga
Venit: 4000
Pret camasa= 400lei => 400/400=10 camasi
Pret pantaloni=500lei => 400/500=8 pantaloni
Daca venitul scade cu 50%, atunci studentul isi permite mai putine haine, iar din acest motiv linia bugetului se deplaseaza spre, mai aprope de origine.
6. C) 40, respectiv 4
PxX+PyY=I
Y=10-6x => I/Py=10 ; Px/Py=6
Px=24 => Py= 24/6=4
I= Py . 10= 4 . 10= 40
7. A) pretul bunului x este o zecime din pretul bunului y
9. Px= 20 lei
10/Px=5/10 => 10/Px=1/2 =>Px=20
Grupa 356, Restant
1. C
2. C : daca Umg>0, Ut crește
3. C : Paradoxul se rezolvă prin diferența dintre utilitate totală (mare pentru apă) și utilitate marginală (mică pentru apă, mare pentru diamante).
4. Utilitatea marginală negativă apare atunci când consumul unei unități suplimentare dintr-un bun scade utilitatea totală.
Aceasta se întâmplă după punctul de saturație, când individul este sătul de acel bun.
5. A :
Cantități maxime:
C: 4000/400 = 10
P: 4000/500 = 8
Coordonatele pe axe: (p max =8, c max = 10) – dar cerința spune „coord. dreptei bugetului (pantaloni / cămăși)” – adică interceptări: (0,8) și (10,0) – deci 8 pantaloni și 10 cămăși.
Venitul scade cu 50% => 2000 lei =>
C max: 2000/400 = 5
P max: 2000/500 = 4
Deci dreapta se deplasează paralel spre stânga.
6. C :
Y= V/Py – Px/Py x
V/Py=10 => Px/Py=6
Px=24 => 24/Py=6 => Py=4
=> V/4=10 => V=40
7. A :
„900% mai mare” înseamnă de 10 ori
(100% = de 2 ori, 900% mai mare = 1 +
9 = 10).
=> Umgy= 10 x Umgx
Umgx/Px=Umgy/Py
=> Umgx/Py = (10xUmgx)/Py => 1/Px=10/Py =>Py=10Px => Px=0,1Py
9.
UT (x,y) = 10x + 5y + 7
Py=10
Umgx=10
Umgy=5
Umgx/Px=Umgy/Py => 10/Px=5/10 => 10/Px=0,5 => Px=20
Harhătă Cristian Florin grupa 306 B
1. c) subiectiv, deoarece utilităţile pe care oamenii le atribuie bunurilor nu pot fi măsurate cantitativ, ci numai ierarhizate, atunci nu se pot face comparaţii interpersonale de bunăstare (utilitate) şi nu sepoate pune problema „utilităţii sociale”.
2. e) maximă, deoarece utilitatea totală crește până când cantitatea de consum ajunge la un consum de satisfacție.
3. c) utilitate marginală–utilitate totală. Adam Smith nu a distins între utilitatea totală (valoarea totală a tuturor bunurilor consumate) și utilitatea marginală (utilitatea ultimei unități dintr-un bun). Apa are o utilitate totală mare, fiind esențială vieții, dar o utilitate marginală mică deoarece este abundentă, în timp ce diamantele au o utilitate totală mică, dar o utilitate marginală mare din cauza rarității lor, ceea ce explică diferența dintre valoarea lor totală și prețul pieței.
4. Utilitatea marginală poate fi negativă în condițiile în care cantitate adițională dintr-un bun sau serviciu aduce o satisfacție suplimentară mai mică decât cea anterioară, ajungând chiar să provoace neplăcere. Acest fenomen apare în situații de supra-consum sau supra-oferire, unde consumul în exces duce la experiențe neplăcute, precum senzația de sațietate sau chiar disconfort. Condițiile principale sunt: atingerea punctului de sațietate, unde utilitatea marginală devine zero, și depășirea acestui punct, moment în care se intră în zona utilității marginale negative, generând o satisfacție totală în scădere.
5. d) 8 și 10 – dreapta bugetului se deplasează la stânga.
6. c) 40, respectiv 4.
7. a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y.
8. Cantitățile care corespund optimului consumatorului sunt 332 unități din bunul X și 168 unități din bunul Y.
9. Prețul bunului X care maximizează satisfacția consumatorului este de 20 lei.
Seria B Grupa 307
1. Utilitatea economică este subiectivă, pentru că depinde de gusturile și preferințele fiecărui consumator. Ce e util pentru o persoană poate să nu fie la fel de util pentru alta. Răspuns final c)
2. Dacă utilitatea marginală e pozitivă și descrescătoare, atunci utilitatea totală este crescătoare. Asta înseamnă că fiecare unitate consumată aduce satisfacție în plus, dar tot mai mică decât cea anterioară. Răspuns final c)
3. Adam Smith nu a reușit să explice paradoxul valorii pentru că nu a făcut diferența între utilitatea marginală și utilitatea totală. El se uita doar la utilitatea totală, deși prețurile sunt determinate de utilitatea marginală. Răspuns final c
4.Utilitatea marginala produsa de consumul unui bun reprezinta nivelul de satisfactie pe care bunul respectiv il ofera anticipat unei persoane. Aceasta utilitate nu poate fi niciodata zero, deoarece punctul absolut unde o persoana nu mai primeste satisfactia in urma consumului unui produs. Acest nivel de satisfactie este subiectiv , dar poate fi reprezentat pe o scara de la 0 la 10, fiecare nivel reprezentant un anumit nivel de satisfactie.
5.Venit total=4000
pret camasi=400
pret pantaloni=500
Venit redus 50%
max. camasi= 2000/400=5
max. pantaloni= 2000/500=4
Max. camasi= 4000/400=10
Max. pantaloni= 4000/500=8
Raspuns final a)
6.Y=10-6x
y=V/py-px/py*X V/PY=10 => V=10py -px/py=-6 => px/py=6
px=24 => 24/py=6 => py=4
V=10*4=40
Raspuns final c
7. UMy>UMx CU 900% UMy=UMx*(1+9)=10UMx
UMx/py=UMy/py
UMx/UMy=px/py=10 => PX=1/10PY
raspuns final a)
Grupa 302 A
1. Utilitatea economică este: c) subiectivă.
Argumentare:
Utilitatea reprezintă satisfacția pe care o obține un consumator atunci când consumă un bun. Deoarece satisfacția depinde de preferințele, gusturile și nevoile fiecărei persoane, ea diferă de la un individ la altul.
→ De aceea, utilitatea este subiectivă, nu obiectivă, nu constantă și nu măsurabilă direct prin dobândă sau cost de oportunitate.
⸻
2. Dacă utilitatea marginală este pozitivă și descrescătoare, utilitatea totală este: c) crescătoare.
Argumentare:
– Utilitatea marginală (MU) > 0 = satisfacția crește cu încă o unitate consumată.
– Dar MU este descrescătoare, ceea ce înseamnă că fiecare unitate aduce satisfacție tot mai mică.
Chiar dacă satisfacția crește cu un ritm tot mai mic, ea tot crește, deci utilitatea totală urcă.
→ Așadar, UT este crescătoare, dar cu ritm descrescător.
⸻
3. Adam Smith nu a explicat paradoxul apei–diamante deoarece nu a făcut distincția între: c) utilitate marginală–utilitate totală.
Argumentare:
Paradoxul:
– Apa are valoare scăzută pe piață, dar este esențială (utilitate totală mare).
– Diamantele au utilitate totală mică, dar preț mare.
Economiștii marginaliști au arătat că prețul este determinat de utilitatea marginală, nu de cea totală.
Apa este abundentă ⇒ MU mică.
Diamantele sunt rare ⇒ MU mare.
Smith nu a făcut această separare.
→ Corect: utilitate marginală vs. utilitate totală.
⸻
4. Eseu – „În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”
Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul unei unități suplimentare dintr-un bun reduce satisfacția totală resimțită de consumator. Acest fenomen apare în general după ce individul a depășit nivelul optim de consum și ajunge într-un punct de saturație. Inițial, consumul unor bunuri precum mâncarea sau băutura crește utilitatea, însă după un anumit punct, consumul adițional poate produce efecte negative: disconfort, oboseală, durere sau chiar riscuri pentru sănătate. De exemplu, primele felii de tort generează plăcere, însă consumarea a încă 2–3 felii poate produce greață sau dureri de stomac – moment în care utilitatea marginală devine negativă.
Un alt caz este cel în care consumul suplimentar implică costuri psihologice sau materiale crescute, care depășesc beneficiul adus de bun. De pildă, acumularea excesivă de obiecte în casă poate duce la aglomerație, stres și lipsă de spațiu, deci utilitatea scade. De asemenea, în cazul bunurilor cu efecte secundare (alcool, țigări, dulciuri), consumul în exces reduce starea de bine, transformând utilitatea marginală în negativă.
În concluzie, utilitatea marginală devine negativă când consumul unei unități suplimentare produce efecte dăunătoare sau disconfort, depășind punctul în care bunul mai aduce satisfacție, și astfel reduce utilitatea totală.
⸻
5. Coordonatele dreptei bugetului: 8 și 10 → dreapta se deplasează la stânga. (d)
Argumentare:
Buget = 4000 lei
Preț cămașă = 400 lei
Preț pantaloni = 500 lei
Maxim cămăși:
4000 / 400 = 10
Maxim pantaloni:
4000 / 500 = 8
→ Coordonatele sunt (8 pantaloni, 10 cămăși).
Dacă venitul scade cu 50% → 2000 lei:
Max cămăși: 2000 / 400 = 5
Max pantaloni: 2000 / 500 = 4
→ Dreapta bugetului se apropie de origine ⇒ se deplasează la stânga.
Răspuns: d
⸻
6. Venitul este 40, iar prețul bunului Y este 4. (c)
Argumentare:
Ecuația bugetului:
Y = 10 – 6X
Forma teoretică:
Y = M/P_Y – (P_X/P_Y)X
Comparam coeficienții:
1️⃣ Panta:
-6 = -P_X/P_Y
⇒ P_X/P_Y = 6
Se știe P_X = 24
⇒ 24/P_Y = 6
⇒ P_Y = 4
2️⃣ Intercept cu axa Y:
10 = M/P_Y
⇒ M = 10 × 4 = 40
⸻
7. Dacă MU_y este cu 900% mai mare decât MU_x → P_x = 1/10 din P_y. (a)
Argumentare:
„Cu 900% mai mare” înseamnă:
MU_y = 10 \cdot MU_x
La optim:
MU_x/P_x = MU_y/P_y
Înlocuim:
MU_x/P_x = 10 MU_x / P_y
Simplificăm MU_x:
1/P_x = 10 / P_y
⇒ P_x = P_y / 10
→ Prețul lui X este o zecime din prețul lui Y.
⸻
8. Optimul consumatorului: x = 0, y = 500
Argumentare pe scurt:
1️⃣ Calculăm utilitățile marginale:
MU_x = 4x – 4
MU_y = 8y – 20
2️⃣ Aplicăm condiția MU/P egal:
→ obținem punctul staționar:
x = 332, y = 168
3️⃣ Dar funcția este convexă (coeficienți pozitivi la x² și y²).
→ Asta înseamnă că punctul interior este minim, nu maxim!
4️⃣ Maximul se află la colțurile bugetului.
Buget: 1000 lei, Px = Py = 2
→ max cantitate = 500 din oricare bun.
Calcul UT:
• Dacă x=500, y=0: UT = 498010
• Dacă x=0, y=500: UT = 990010 (mai mare)
→ Optimul este:
x = 0, y = 500
⸻
9. Prețul lui X care maximizează utilitatea: P_x 0,5
⇒ 10 / P_x > 0,5
⇒ 10 > 0,5P_x
⇒ P_x 20 preferă Y.
→ Prețul pentru care satisfacția este maximizată consumând X:
P_x < 20 lei
Bulagea Darius seria A , grupa 302
1.c), utilitatea economică nu poate fi măsurată numeric , aceasta depinzând în mod direct de preferințele consumatorului . Prin urmare, utilitatea nu poate fi măsurată cardinal , ci ordinal ( prin ordonarea alternativelor supuse alegerii).
2. A), din punct de vedere matematic în momentul în care valoarea utilității marginale este pozitivă și descrește , sporul utilității totale va fi pozitiv , utilitatea urmând a crește din ce în ce mai puțin , până în momentul în care va ajunge la valoarea sa maximă ( atunci când utilitatea marginală va fi egală cu zero ) .
3.C) , termenii schimbului pe piață nu privesc evaluării și alegerii individuale între apă și diamante . Omul nu este în situația în care ar avea de ales între întreaga cantitate de diamante și cantitatea întreagă de apă . Alegerea privește un moment bine definit , condiții specifice și cantități strict limitate
4. Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară pe care un consumator o obține prin consumarea unei unități adiționale dintr-un bun sau serviciu. În mod obișnuit, utilitatea marginală scade pe măsură ce consumul crește, conform legii utilității marginale descrescânde. Totuși, există situații în care această utilitate nu doar scade, ci poate deveni chiar negativă. Utilitatea marginală devine negativă atunci când o unitate suplimentară de consum provoacă neplăcere, disconfort sau pierdere, în loc să aducă un plus de satisfacție.
În concluzie, utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul unei unități suplimentare produce efecte adverse asupra individului, fie fizice, fie psihologice. Aceste situații evidențiază importanța adoptării unui consum rațional și a recunoașterii limitelor personale, pentru a evita ca satisfacția inițială să se transforme în disconfort. Astfel, utilitatea marginală negativă reprezintă un semnal natural că nivelul optim de consum a fost depășit.
5.a), scăderea bugetului de la 4000 la 2000 duce la deplasarea linii bugetului spre stânga jos , deoarece linia bugetului se deplasează paralel cu linia inițială a bugetului , în acest caz venitul scade la jumătate și așa deplasarea ei va fii spre stanga jos .
1-c
Utilitatea reflectă preferinţele individuale (satisfacţia pe care o obţine un consumator din consumul unui bun) deci este o valoare subiectivă, dependentă de preferinţele fiecărei persoane.
2-c
Dacă utilitatea marginală (UM) este pozitivă (UM > 0) atunci fiecare unitate suplimentară mai adaugă utilitate totală, deci utilitatea totală (UT) creşte. Deoarece UM este descrescătoare, UT creşte însă cu ritm tot mai mic.
3- c
Paradoxul valorii (apă vs. diamante) a fost explicat modern prin distingerea între utilitatea totală și utilitatea marginală; Adam Smith nu a clarificat această distincție.
4. Eseu argumentativ
Utilitatea marginală (UM) poate deveni negativă atunci când consumul unei unităţi suplimentare a unui bun reduce satisfacţia totală a consumatorului. Acest fenomen apare în condiţiile saturaţiei sau când excesul are efecte dăunătoare: de exemplu, o cantitate moderată de apă creşte binefacerile, însă consumul excesiv într-un interval scurt poate provoca disconfort; pentru unele medicamente sau alimente, o doză suplimentară produce efecte adverse. Matematic, UM = ΔUT/Δq devine negativă când ΔUT < 0. De asemenea, UM negativă se poate observa la bunuri cu efecte marginale schimbătoare (ex.: consumul unor bunuri recreaționale care duc la stare proastă după un anumit prag). Condițiile necesare: există un punct de saturație după care aportul suplimentar reduce utilitatea; bunul are efecte translatate (costuri/daune) care apar după un anumit volum; consumatorul nu poate transfera sau compensa efectele (fără substitut). În practică, determinarea punctului în care UM devine negativă depinde de preferințele individuale și de proprietățile bunului (toleranță, toxicitate, etc.).
5-a
venit M=4000 lei,
Pc (cămașă) = 400 lei,
Pp (pantaloni) = 500 lei.
Intercepta cu axa cămăși (dacă se cumpără doar cămăși)= 4000/400 = 10.
Intercepta cu axa pantaloni (dacă se cumpără doar pantaloni)= 4000/500 = 8.
Întrebarea cere coordonatele în ordine (pantaloni / cămăși) → corect: (10,8)
Dacă venitul se reduce cu 50% → M’ = 2000. Noile interceptări: pantaloni =2000/500=4, cămăși =2000/400=5. Dreapta bugetului se deplasează spre stânga (față de origine), deoarece ambele intercepturi scad.
6-c
Ecuația dreapta bugetului: Y = 10 – 6X. Prețul bunului X este 24. Găsiți venitul V și prețul Py.
Forma standard a dreptei bugetului: Y = V/Py- Px/Py X.
Din ecuație: V/Py= 10 și Px/Py= 6 (panta în valoare absolută).
Dat Px = 24. Din Px/Py=6 → Py = 24/6 = 4.
V/Py=10 → V= 10 x Py = 10×4 = 40.
7-c
Interpetare standard a expresiei „cu 900% mai mare”: înseamnă „cu 900% ma i mult, adică +900% peste valoarea inițială” ⇒ MUy = MUx + 9 x MUx = 10 x MUx. Deci MUy / MUx=10.
La maximizarea utilității cu buget, condiția optimului (pentru bunuri substituibile la diferențe marginale) este egalizarea utilității marginale pe unitate de preț:
MUx / Px=MUy/Py
MUy/MUx=Py/Px
Deci Py/Px=10 ⇒ Py = 10 x Px
8. U(X,Y) = 2X2 + 4Y2 – 4X – 20Y + 10
V = 1000, Px = Py = 2
2X + 2Y = 1000 ⇒ X + Y = 500 ⇒ Y = 500 – X
U(X) = 2X2 + 4(500 – X)2 – 4X – 20(500 – X) + 10
= 2X2 + 4(250000 – 1000X + X2) – 4X – 10000 + 20X + 10
U(X) = 6X2 – 3984X + 990010
U’(X) = 12X – 3984 = 0 ⇒ X = 332
Y = 500 – 332 = 168
9. Găsiți prețul bunului X care maximizează satisfacția consumerului dacă Py = 10 și UT(x,y)=10x + 5y + 7.
MUx = 10
MUy = 5
Condiția optimului interior: MUx/Px=MUy/Py.
Deci:
10/Px= 5/10= 0.5
Px = 10/0.5 = 20
Muja Gabriela-Anelice
308 B
1. c. subiectivă
Utilitatea, în sens economic, reprezintă satisfacția sau plăcerea pe care un individ o obține din consumul unui bun sau serviciu. Fiecare persoană are propriul gust. Același bun poate genera nivele diferite de satisfacție. O persoană poate considera extrem de util un bun într-o situație, dar mai puțin util în alta.
2. c. crescătoare
Utilitatea marginală a unui bun este pozitivă și descrescătoare, atunci utilitatea totală este crescătoare. Utilitatea marginală reprezintă creșterea unității totale atunci când consumi o cantitate în plus dintr-un bun. Când utilitatea marginală este pozitivă, atunci unitatea totală nu poate sa scadă, fiecare unitate consumată adaugă un plus de satisfacție.
3. c. utilitate marginală-unitate totală
Paradoxul valorii (apă-diamante) spune ca apa are o utilitate totală enormă, dar cu un preț foarte mic, iar diamantele au o utilitate totală mică, dar un preț foarte mare. Adam Smith a observat această comparație, dar nu a reușit sa o explice corect, deoarece în secolul XVIII teoria UM nu exista încă.
4. Utilitatea marginală reprezintă satisfacția pe care o obține un consumator atunci când consumă o unitate în plus dintr-un bun sau serviciu. De obicei, unitatea marginală este pozitivă, fiecare unitate consumată adaugă un plus de satisfacție. În timp ce consumăm tot mai mult dintr-un bun, apare fenomenul utilității marginale descrescătoare, deci unitățile aduc o satisfacție mai mică. În anumite situații, consumul excesiv poate duce chiar la o unitate marginală negativă, ultima unitate consumată reduce satisfacția totală.
Unitatea marginală negativă apare atunci când nevoile sunt deja satisfăcute și consumul suplimentar devine dăunător. Astfel satisfacția nu provine din cantitatea consumată, ci depinde de echilibrul dintre necesitate și exces. În economie, acest concept explică de ce oamenii nu consumă cantități nelimitate de bunuri și de ce deciziile de consum se opresc atunci când utilitatea marginală devine negativă.
5. Dreapta bugetului reprezintă toate combinațiile posibile de bunuri pe care un consumator le poate cumpăra cu un anumit venit.
Dacă studentul cheltuie pentru cămăși 400*C= 4000 rezultă C=4000/400=10
Dacă studentul cheltuie pentru pantaloni 500*P=4000 rezultă P=4000/500=8
0,5*4000=2000 LEI
Număr maxim de cămăși C=2000/400=5
Număr maxim de pantaloni P=2000/500=4
P=2000/500-400/500 C= 4-0,8
Răspuns corect a. 10 și 8- dreapta bugetului se deplasează la stânga.
6. x*px+y*py= M
y= M/py-px/pyX
24/py=6 rezultă py=24/6=4
M/4=10 rezultă M=40
Varianta corectă este c. 40, respectiv 4
7. UMx/px=UMy/py
UMy=UMx+900%*UMx=10*UMx
UMx/px=10*UMx/py
1/px=10/py rezultă py=10*px
Răspuns corect a. prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
8.
9. U(x,y)=10x+5y+7
UMx=au/ax=10
UMy=au/ay=5
UMx/px=UMy/py
10/px=5/10
10/py=0,5
Px=10/0,5=20
px= 20
Pascaluta Damian 310B
Utilitatea economica este subiectiva. Utilitatea depinde de preferintele consumatorului, nu este o caracteristica a bunului in sine. Fiecare persoana apreciaza altfel satisfactia unui bun, deci utilitatea nu poate fi obiectiva sau constanta.
2.Daca utilitatea marginala este pozitiva si descrescatoare, atunci utilitatea totala este crescatoare. Atata timp cat unitatea urmatoare consumata aduce utilitate pozitiva, utilitatea totala continua sa creasca, chiar daca ritmul cresterii este tot mai mic.
3.Adam Smith nu a explicat paradoxul valorii deoarece nu a facut distinctia intre utilitatea marginala – utilitatea totala.
Paradoxul apei si al diamantelor se explica prin utilitatea marginala, nu prin utilitatea totala. Diamantele au utilitate marginala mare, iar apa are utilitate marginala mica din cauza abundentei, iar Smith nu a separat corect aceste concepte. De exemplu, pentru un om aflat in desert, utilitatea marginala a apei este imensa, iar cea a diamantelor este aproape zero, ceea ce ar inversa complet valoarea perceputa. Utilitatea depinde de situatie si de ambianta, nu doar de valoarea generala a bunului
4.
Eseu – Cand poate utilitatea marginala sa devina negativa
Utilitatea marginala este utilitatea adusa de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun. Ea devine negativa atunci cand o unitate in plus scade satisfactia totala. Acest lucru se intampla dupa punctul de saturatie, cand consumatorul a obtinut deja suficienta satisfactie, iar consumul suplimentar produce disconfort. Un exemplu este consumul de mancare: primele portii aduc satisfactie, dar dupa ce consumatorul s-a saturat, o portie in plus produce greata sau suprasaturatie si utilitatea marginala devine negativa. La fel se intampla si cu alte bunuri: consum excesiv de bauturi, zgomot repetitiv sau activitati care devin obositoare. Precum si exemplul cu omul aflat în deșert care nu are nevoie de diamante ci de apă. In esenta, utilitatea marginala devine negativa cand efectele negative ale consumului suplimentar depasesc beneficiile, iar consumatorul nu mai obtine satisfactie, ci neplacere.
5..Venit = 4000 lei
Pret camasa = 400 lei
Pret pantaloni = 500 lei
Maxim camasi: 4000 / 400 = 10
Maxim pantaloni: 4000 / 500 = 8
Coordonatele dreptei bugetului sunt (8 pantaloni, 10 camasi).
Daca venitul scade cu 50%, noul venit este 2000.Maxim camasi: 2000 / 400 = 5
Maxim pantaloni: 2000 / 500 = 4
Dreapta bugetului se deplaseaza spre stanga deoarece scade puterea de cumparare.
Raspuns: 8 si 10 – dreapta bugetului se deplaseaza la stanga.
6.Ecuația bugetului: Y = 10 – 6X
Forma generala: Y = M/Py – (Px/Py)*X
M/Py = 10, iar Px/Py = 6
Pretul lui X = 24
24 / Py = 6 -> Py = 4
M = 10 * Py = 40
Raspuns: 40 si 4.
Argumentare: interceptul pe axa lui Y arata M/Py, iar panta arata Px/Py. Din aceste doua rapoarte se deduc clar venitul si pretul lui Y.
7.MUy este cu 900 la suta mai mare decat MUx. 900 la suta mai mare inseamna de 10 ori mai mare: MUy = 10 * MUx
Pentru maximizare: MUx / Px = MUy / Py
1 / Px = 10 / Py
Py = 10 * Px
pretul bunului x este o zecime din pretul bunului y.
Pentru echilibru, utilitatea marginala pe leu trebuie sa fie egala la ambele bunuri. Daca MUy este de 10 ori mai mare, atunci pretul bunului Y trebuie sa fie de 10 ori mai mare ca raportul sa fie egal.
8.U(X,Y) = 2X^2 + 4Y^2 – 4X – 20Y + 10
Px = Py = 2, buget = 1000
2X + 2Y = 1000 -> X + Y = 500 -> Y = 500 – X
Calculul arata ca punctul critic este minim, nu maxim.
Comparam valorile la extreme:
X = 0, Y = 500 -> utilitate foarte mare
X = 500, Y = 0 -> utilitate mai mica
Optimul este: X = 0, Y = 500.
coeficientul lui Y^2 este mai mare decat al lui X^2, ceea ce face ca utilitatea sa creasca mai rapid cand se consuma Y. Sub constrangerea bugetului, maximizarea se atinge la consum exclusiv de Y.
9. UT = 10x + 5y + 7
MUx = 10
MUy = 5
Py = 10 lei
Conditia de echilibru: MUx / Px = MUy / Py
10 / Px = 5 / 10
10 / Px = 0.5
Px = 20 lei
Consumatorul maximizeaza utilitatea alocand bugetul astfel incat utilitatea marginala pe leu cheltuit sa fie egala la ambele bunuri. Raportul impune ca pretul bunului X sa fie 20 lei.
Grupa:303A
1.c) subiectiva
Utilitatea economică depinde de preferințele fiecărui consumator, deci este subiectivă.
2.c) crescătoare
Chiar dacă utilitatea marginală scade, atâta timp cât este pozitivă, utilitatea totala continuă să crească, doar ca într-un ritm tot mai lent.
3.c) utilitatea marginala- utilitatea totală
Paradoxul se explică prin diferența între utilitatea totală și utilitatea marginală
4.UM devine negativă când consumul suplimentar reduce satisfacția. Apare după punctul de saturație: prima parte din consum aduce utilitatea pozitivă, apoi utilitatea marginală scăzută, iar excesul ~ dezutilitate.
Concluzie: UM<0 când consumul suplimentar cauzează disconfort sau paguba.
5. Intercepte: doar cămăși rezultă 4000/400 =10; doar pantaloni rezulta 4000/500=8 rezultă coordonate (8,10)
Dacă venitul scade 50% rezulta 2000 lei rezulta intercepturi devin (4,5) rezulta dreapta se deplasează la stanga
Răspuns corect: d) 8 și 10
6. -Px/Py =-6 rezulta Py =Px/6=24/6=4
Intercepta Y=10 implica venit
M=10 •Py=10•4=40
Răspuns corect c)40 respectiv 4
7. 900% mai mare înseamnă de 10x(1+9=10 ori).
Echilibru UMx/Px=UMy/Py rezulta 1/Px=10/Py rezulta Px=Py/10
Răspuns corect:a)
8.L= 2X^{2}+4Y^{2}-4X-20Y+10+\lambda(1000-2X-2Y)
aL/aX=4X-4-2 lambda =0 rezulta X=1+ lambda =1000-2X-2Y=0
X+Y=500 rezulta (1+ lambda pe 2)+( 2,5 + lambda pe 4)=500
3,5+ 3 lambda /4=500 rezulta 3 lambda pe 4 =500=496,5 rezulta lambda =662
Atunci X=1+ 662/2=1+331=332, Y=2,5+ 662/4 =2,5+165,5=168
Dacă X=0, din buget Y=500
U(0,500)=2•0 la puterea a doua +4•500 la puterea a doua -4•0-20•500+10=4•250000-10000+10=990010
Dacă Y=0 din buget X=500
U(500,0)=2•500 la puterea a doua +4•0 la puterea a doua -4• 500-20•0+10=2•250000-2000+10=498010
9. MUy/Py=5/10=0,5
MUx/Px=MUy/Py
10/Px=0,5
10=0,5Px
Px=20 lei.
Borz Andreea 302 A
1. Utilitatea economică este: c) subiectivă.
Argumentare:
Utilitatea reprezintă satisfacția pe care o obține un consumator atunci când consumă un bun. Deoarece satisfacția depinde de preferințele, gusturile și nevoile fiecărei persoane, ea diferă de la un individ la altul.
De aceea, utilitatea este subiectivă, nu obiectivă, nu constantă și nu măsurabilă direct prin dobândă sau cost de oportunitate.
2. Dacă utilitatea marginală este pozitivă și descrescătoare, utilitatea totală este: c) crescătoare.
Argumentare:
Utilitatea marginală (MU) > 0 = satisfacția crește cu încă o unitate consumată.
Dar MU este descrescătoare, ceea ce înseamnă că fiecare unitate aduce satisfacție tot mai mică.
Chiar dacă satisfacția crește cu un ritm tot mai mic, ea tot crește, deci utilitatea totală urcă.
Așadar, UT este crescătoare, dar cu ritm descrescător.
3. Adam Smith nu a explicat paradoxul apei–diamante deoarece nu a făcut distincția între: c) utilitate marginală–utilitate totală.
Argumentare:
Paradoxul:
Apa are valoare scăzută pe piață, dar este esențială (utilitate totală mare).
Diamantele au utilitate totală mică, dar preț mare.
Economiștii marginaliști au arătat că prețul este determinat de utilitatea marginală, nu de cea totală.
Apa este abundentă ⇒ MU mică.
Diamantele sunt rare ⇒ MU mare.
Smith nu a făcut această separare.
Corect: utilitate marginală vs. utilitate totală.
4. Eseu – „În ce condiții utilitatea marginală poate fi negativă?”
Utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul unei unități suplimentare dintr-un bun reduce satisfacția totală resimțită de consumator. Acest fenomen apare în general după ce individul a depășit nivelul optim de consum și ajunge într-un punct de saturație. Inițial, consumul unor bunuri precum mâncarea sau băutura crește utilitatea, însă după un anumit punct, consumul adițional poate produce efecte negative: disconfort, oboseală, durere sau chiar riscuri pentru sănătate. De exemplu, primele felii de tort generează plăcere, însă consumarea a încă 2–3 felii poate produce greață sau dureri de stomac – moment în care utilitatea marginală devine negativă.
Un alt caz este cel în care consumul suplimentar implică costuri psihologice sau materiale crescute, care depășesc beneficiul adus de bun. De pildă, acumularea excesivă de obiecte în casă poate duce la aglomerație, stres și lipsă de spațiu, deci utilitatea scade. De asemenea, în cazul bunurilor cu efecte secundare (alcool, țigări, dulciuri), consumul în exces reduce starea de bine, transformând utilitatea marginală în negativă.
În concluzie, utilitatea marginală devine negativă când consumul unei unități suplimentare produce efecte dăunătoare sau disconfort, depășind punctul în care bunul mai aduce satisfacție, și astfel reduce utilitatea totală.
5. Coordonatele dreptei bugetului: 8 și 10 → dreapta se deplasează la stânga. (d)
Argumentare:
Buget = 4000 lei
Preț cămașă = 400 lei
Preț pantaloni = 500 lei
Maxim cămăși:
4000 / 400 = 10
Maxim pantaloni:
4000 / 500 = 8
Coordonatele sunt (8 pantaloni, 10 cămăși).
Dacă venitul scade cu 50% → 2000 lei:
Max cămăși: 2000 / 400 = 5
Max pantaloni: 2000 / 500 = 4
Dreapta bugetului se apropie de origine ⇒ se deplasează la stânga.
Răspuns: d
6. Venitul este 40, iar prețul bunului Y este 4. (c)
Argumentare:
Ecuația bugetului:
Y = 10 – 6X
Forma teoretică:
Y = M/P_Y – (P_X/P_Y)X
Comparam coeficienții:
1.Panta:
-6 = -P_X/P_Y
P_X/P_Y = 6
Se știe P_X = 24
24/P_Y = 6
P_Y = 4
2.Intercept cu axa Y:
10 = M/P_Y
M = 10 × 4 = 40
7. Dacă MU_y este cu 900% mai mare decât MU_x → P_x = 1/10 din P_y. (a)
Argumentare:
„Cu 900% mai mare” înseamnă:
MU_y = 10 \cdot MU_x
La optim:
MU_x/P_x = MU_y/P_y
Înlocuim:
MU_x/P_x = 10 MU_x / P_y
Simplificăm MU_x:
1/P_x = 10 / P_y
P_x = P_y / 10
Prețul lui X este o zecime din prețul lui Y.
8. Optimul consumatorului: x = 0, y = 500
Argumentare pe scurt:
1.Calculăm utilitățile marginale:
MU_x = 4x – 4
MU_y = 8y – 20
2.Aplicăm condiția MU/P egal:
obținem punctul staționar:
x = 332, y = 168
3. Dar funcția este convexă (coeficienți pozitivi la x² și y²).
Asta înseamnă că punctul interior este minim, nu maxim!
4. Maximul se află la colțurile bugetului.
Buget: 1000 lei, Px = Py = 2
max cantitate = 500 din oricare bun.
Calcul UT:
• Dacă x=500, y=0: UT = 498010
• Dacă x=0, y=500: UT = 990010 (mai mare)
Optimul este:
x = 0, y = 500
9. Prețul lui X care maximizează utilitatea: P_x 0,5
10 / P_x > 0,5
10 > 0,5P_x
P_x 20 preferă Y.
Prețul pentru care satisfacția este maximizată consumând X:
P_x < 20 lei
340 B
1. c) subiectivă
Utilitatea reprezintă satisfacţia pe care o obţine un individ din consum, depinde de preferinţele personale, stare, circumstanţe. Nu este o măsură obiectivă universală. Deci utilitatea este subiectivă.
2. c) crescătoare
Cănd utilitatea marginală este pozitivă fiecare unitate adiţională adaugă utilitate, când este descrescătoare înseamnă că acea creştere se face cu ritm din ce în ce mai mic, dar rămâne pozitivă deci utilitatea totală creşte.
3. c) utilitatea marginală – utilitate totală
Paradoxul valoarei, cea dintre apă și diamante, se explică prin diferenţa între utilitatea totală, apă este vitălă deci are utilitate totală mare, şi utilitatea marginală, ultima unitate de diamant are multă valoare când diamantul e rar. Adam Smith nu a separat clar utilitatea totală şi utilitatea marginală, de aceea explicaţia lui rămâne incompletă.
4.
Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară obținută din consumul unei unități în plus dintr-un bun. Aceasta devine negativă atunci când o unitate adițională scade utilitatea totală, nu o mai crește. Situațiile în care utilitatea marginală devine negativă apar în general după punctul de saturație, adică momentul în care consumatorul nu mai dorește bunul respectiv.
De exemplu, consumul moderat de mâncare crește utilitatea, însă consumul excesiv produce disconfort (greață, dureri de stomac). În acest caz, utilitatea totală scade atunci când cantitatea consumată crește, deci utilitatea marginală devine negativă.
Utilitatea marginală devine negativă când delta U este negativ, adică atunci când utilitatea totală scade în urma unei creșteri a cantității. Astfel, utilitatea marginală negativă apare în situații de supraconsum, când efectele negative ale unei unități suplimentare depășesc satisfacția oferită de consum. În concluzie, utilitatea marginală este negativă atunci când consumatorul depășește nivelul optim de consum.
5. a) 10 și 8
Dacă are un venit de 4000 lei și o cămașă este 400 lei iar o pereche de pantaloni este 500 lei atunci iși poate cumpăra maxim 10 cămăși sau 8 pantaloni.
Deci coordonatele dreptei bugetului sunt 10 cămăși, 8 pantaloni
Dacă venitul scade cu 50%, atunci noul venit este 4000 * 0.5 = 2000 lei
Noul maxim de cămăși devine 5 și noul maxim de pantaloni este 4.
Dreapta bugetului se deplasează paralel spre stânga.
6. c) 40 și 4
Forma generală a unei linii de buget este Y= (M/pY)–(pX/pY)*X, din asta extragem ca M/pY= 10 și pX/pY= 6
Se știe că pX = 24.
pY= pX/6= 24/6 = 4
M= 10*pY= 10*4= 40
7. a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
Daca este cu 900% mai mare înseamnă ca MUy= 10*MUx.
Formula regulii de maximizare a utilității este MUx/Px= MUy/Py, înlocuim:
MUx/Px= 10*MUx/Py
1/Px= 10/Py
Px= Py/10
8.
Funcția utilității este U(X,Y)= 2X^2+4Y^2–4X–20Y+10.
Bugetul este Px= 2, Py= 2 și venitul este 1000
Inseamnă ca 2X+2Y= 1000
X+Y= 500
Y= 500–X
Substituim Y: U(X)= 2X^2+4(500−X)^2−4X−20(500−X)+10
(500−X)^2= 500^2−2·500·X+X^2= 250000−1000X+X^2.
4(500−X)^2= 4·250000−4·1000X+4·X^2= 1000000−4000X+4X^2.
−20(500−X)= −10000+20X.
U(X)= 2X^2+(1000000−4000X+4X^2)−4X+(−10000+20X)+10
După grupare obținem că U(X)= 6X^2−3984X+990010
U'(X)= 12X-3984
12X-3984= 0
12X= 3984
X= 332
Y= 500-332= 168
U”(X)= 12>0, funcția e convexă în raport cu X, punctul critic este minim, nu maxim.
Caz1
X= 0, Y= 500:
U= 20+ 4500^2–20*500+10
U= 1000000–10000+10= 990010
Caz 2
X= 500, Y= 0:
U= 2500^2–4500+10
U= 500000–2000+10= 498010
Maximul este la X = 0, Y = 500.
9.
Funcția utilității este UT(x,y)= 10x+5y+7 iar prețul bunului y este Py= 10 lei
MUx= 10
MUy= 5
Py= 10 lei
MUx/Px= MUy/Py
10/Px= 5/10
Px= 10/0,5= 20
Christian Incze-Grupa 306B
1. c)
2. c) deoarece creste in ritm mai incet
3. c)
4. Utilitatea marginală reprezintă satisfacția suplimentară pe care o obține un consumator atunci când consumă încă o unitate dintr-un bun. De obicei, ea este pozitivă, dar descrescătoare. Totuși, există situații în care utilitatea marginală poate deveni negativă, ceea ce înseamnă că o unitate suplimentară dintr-un bun nu doar că nu mai aduce satisfacție, ci provoacă un anumit disconfort sau chiar „desutilitate”.
Un exemplu foarte intuitiv îl găsim în consumul de mâncare. Dacă o persoană mănâncă o felie de pizza, probabil se bucură de ea. A doua felie îi oferă în continuare satisfacție, dar poate puțin mai mică. Pe măsură ce continuă să mănânce, utilitatea marginală scade. Într-un punct, dacă persoana este deja sătulă, încă o felie poate provoca greață sau disconfort. În acel moment, utilitatea marginală devine negativă. Deci utilitatea marginală negativă apare atunci când consumul depășește nivelul optim pentru consumator.
Acest fenomen se poate întâlni și la bunuri non-alimentare. De exemplu, dacă cineva ascultă aceeași melodie preferată de prea multe ori, la început se bucură, dar după repetări exagerate poate ajunge să se enerveze. La fel, cumpărarea excesivă a unor obiecte poate crea aglomerație și stres, mai ales dacă nu mai există spațiu pentru a le depozita.
5. d) este singura care se deplaseaza la stanga
6) c) V/Py=10 , Px/Py= 6=> Py= 24/4=6, V/4 = 10 => V = 40 lei , Venit = 40 iar Pret = 4
7. a) deoarece 900% inseamna de 10 ori mai mari de unde rezulta Px= 1/10 din Py
8. X=0, Y=500
9. UT(x,y) = 10x+5y+7, Y= 10 lei, Umx=10 Umy= 5, Py= 10, 10/Px= 5/10 => Px= 10/1/2= 20 lei, Pretul optim este de 20 de lei
Seria B Grupa 310
1. c)subiectiva. Deoarece reprezinta satisfacatia pe care un individ o obtine din consumul unui bun si difera de la persoana la persoana.
2. c)crescatoare. Daca utilitatea marginala este pozitiva, inseamna ca fiecare unitate suplimentara consumata adauga utilitate la utilitatea totala.
3. c)utilitate marginala-utilitate totala. Adam Smith observa ca apa, desi vitala si cu utilitate totala foarte mare, are un pret mic, iar diamantele, cu utilitate totala relativ mica, au un pret foarte mare.
4. Utilitatea marginala arata cata satisfactie aduce consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun. De obicei, aceasta scade pe masura ce consumam mai mult, deoarece prima unitate ne aduce cea mai mare satisfactie, iar urmatoarele din ce in ce mai putina. Totusi, exista situatii in care utilitatea marginala poate deveni negativa, adica o noua unitate consumata nu doar ca nu mai aduce placere, dar chiar provoaca disconfort sau pierdere.
Un exemplu simplu este atunci cand consumam mancare. Daca esti foarte infometat, primele inghitituri iti aduc multa satisfactie. Dupa ce te-ai saturat, inca o farfurie nu iti mai aduce placere, iar daca continui sa mananci, te poti simti rau. In acest moment, consumul unei unitati suplimentare produce neplacere, deci utilitatea marginala devine negativa.
Utilitatea marginala devine negativa atunci cand depasesti un nivel al consumului considerat “normal” sau “optim”. Acest lucru se poate intampla si in alte situatii: prea multa muzica tare poate deveni deranjanta, prea multe ore de jocuri pot duce la oboseala, iar prea multe haine intr-un dulap pot crea dezordine in loc sa aduca bucurie. Ideea de baza este ca orice bun, chiar si unul placut, are o limita dupa care consumul suplimentar nu mai ofera satisfactie, ci dimpotriva.
Prin urmare, utilitatea marginala devine negativa atunci cand consumul excesiv transforma placerea in disconfort. Aceasta ne arata ca nu intotdeauna “mai mult” inseamna “mai bine”, iar echilibrul este important in orice decizie de consum.
5. a)10 si 8 – dreapta bugetului se deplaseaza la stânga
6. c) c) 40, respectiv 4
7. a) prețul bunului x este o zecime din prețul bunului y
Seria B , Grupa 307
Marcu Antonio-Andrei
1. Utilitatea este un concept subiectiv, deoarece fiecare individ își stabilește preferințele în funcție de propria ierarhie a nevoilor și dorințelor. Nu putem cunoaște preferințele colegului de bancă—pentru unii, un stilou poate aduce mai multă satisfacție, pentru alții un pix. În plus, utilitatea nu poate fi măsurată în mod obiectiv, ci doar ordonată în funcție de preferințe.
2. Dacă utilitatea marginală este crescătoare, atunci și utilitatea totală va avea o evoluție crescătoare. Creșterea utilității marginale determină o acumulare pozitivă a utilității totale.
3. Paradoxul valorii se explică prin distincția dintre utilitatea totală și utilitatea marginală. Diamantele sunt rare, motiv pentru care au o utilitate marginală ridicată, în timp ce apa este abundentă, având o utilitate marginală scăzută. Prețul pe care consumatorul este dispus să îl plătească depinde de utilitatea marginală la momentul cumpărării. De exemplu, în deșert, utilitatea marginală a apei este mult mai mare decât cea a diamantelor.
4. Utilitatea marginală reprezintă sporul de utilitate obținut prin consumarea unei unități suplimentare dintr-un bun.
În opinia mea, utilitatea marginală nu poate deveni niciodată negativă. În primul rând, utilitatea poate fi doar ordonată, nu măsurată, deoarece este subiectivă și diferă de la individ la individ. Individul rațional alege acțiunea care îi oferă cea mai mare utilitate așteptată. Chiar dacă utilitatea marginală este descrescătoare, ea nu poate coborî sub zero.
În al doilea rând, utilitatea marginală nu poate fi nici măcar egală cu zero în mod real, deoarece orice acțiune întreprinsă are un anumit nivel de satisfacție așteptată, indiferent de context. Astfel, utilitatea poate scădea, dar nu poate deveni negativă.
În concluzie, utilitatea marginală poate descrește, dar nu poate fi niciodată negativă.
5. Vd=x*Px+y*Py 4000=c*400+p*500
Xmax=>y=o
4000=c*400=>c=4000/400=>c=10
Ymax=>x=0
4000=p*500=>p=4000/500=>p=8
Venitul scade cu 50%=> V=2000
Vd=x*Px+y*Py 2000=c*400+p*500
Xmax=>y=0
2000=c*400=>c=2000/400=>c=5
Ymax=>x=0
2000=p*500=>p=2000/500=>p=4
a)10 si 8-dreapta bugetului se deplasează la stanga din cauza reducerii bugetului si mentinerii preturilor
6. Y=10-6X=> 10=y+6x
V=x*Px+y*Py
10-4x= (V-x*Px)/Py=>V/Py- (x*Px)/Py; Py=Px/6 Py=24/6=>Py=4
7. Varianta corectă este d): prețul bunului X este de 9 ori mai mare decât prețul bunului Y. Dacă utilitatea marginală a bunului Y este mai mare după punctul de saturație, acesta devine relativ mai ieftin în raport cu satisfacția suplimentară pe care o oferă
8. Umgx=Ut’x; Umgy= Ut’y
Umgx= 4x-4
Umgy= 8y-20
Umgx/Umgy= Px/py 4x-4/8y-20= 2/2 :2=>2x-2/4y-10=1/1; 2x-2=4y-10=>2x=4y-12
V=x*Px+y*Py
1000=x*1+y*1=x+y; 1000=4y-12=>y=988/4=>y=247
2x=4*247-12=>2x=988-12=> x=976/2; x=488
9. V=x*Px+y*Py
Umgx=Ut’ x; Umgy=Ut’y
Umg x=10
Umg y=5
Umgx/Umgy=Px/Py 10/5=x/10
10*10=5x=>5x=100/5=> Px=20
Grupa 307,Seria B
1. c)
Utilitatea fiecărei persoane este stabilită în mod subiectiv, pe baza propriei ierarhii de preferințe. Nu putem ști ce considerațiile are colegul nostru de bancă atunci când alege, de exemplu, între un stilou și un pix. De asemenea, utilitatea nu poate fi măsurată obiectiv, ci doar ordonată în funcție de preferințe.
2.c)
Dacă utilitatea marginală este pozitivă și crescătoare, atunci și utilitatea totală va crește odată cu consumul suplimentar.
3.b)
Diamantele sunt rare și au o utilitate marginală ridicată, motiv pentru care prețul lor este mare. Apa, deși esențială, are o utilitate marginală mică în condiții normale, deci un preț redus. Prețul pe care consumatorul este dispus să îl plătească depinde de utilitatea marginală la momentul consumului: în deșert, o sticlă de apă poate avea o utilitate marginală mult mai mare decât un diamant.
4.
Utilitatea marginală reprezintă creșterea de utilitate obținută prin consumul unei unități suplimentare dintr-un bun,adică raportul dintre variația utilității totale și variația consumului.
În opinia mea, utilitatea marginală nu poate deveni negativă.
În primul rând, utilitatea este subiectivă și doar ordonabilă, nu măsurabilă. Consumatorul rațional alege mereu alternativa cu utilitatea anticipată cea mai mare. Chiar dacă utilitatea marginală scade, aceasta nu poate coborâ sub zero.
În al doilea rând, consumul unui produs, chiar și după momentul saturației, poate avea un scop sau o motivație care menține utilitatea marginală la un nivel pozitiv. Cel mai mult, utilitatea marginală poate ajunge la zero, dar nu sub acest nivel.
Prin urmare, utilitatea marginală poate scădea, dar nu poate deveni niciodată negativă.
5.
Formula restricției bugetare:
V = x*Px + y*Py
4000 = x*400 + y*500
x maxim -> y = 0 -> x = 4000/400 = 10
y maxim -> x = 0 -> y = 4000/500 = 8
Când venitul scade cu 50%, V = 2000:
x maxim -> x = 2000/400 = 5
y maxim -> y = 2000/500 = 4
Așadar, punctele intersecției bugetului inițial sunt (10, 8), iar reducerea venitului deplasează dreapta bugetului spre stânga.
6.
Funcția:
Y = 10 – 6X -> 10 = Y + 6X
Folosind ecuația bugetului:
V = x*Px + y*Py
Pornind de la forma:
10 – 4X = (V – x*Px) / Py
Cu relația Py = Px / 6:
Dacă Px = 24,atunci Py = 24/6=4
7.d) prețul bunului X este de 9 ori mai mare decât prețul bunului Y.
Dacă utilitatea marginală a bunului Y este cu 900% mai mare decât cea a bunului X, rezultă că Y este mult mai ieftin de consumat după punctul de saturație.
8.
Umgx = 4x – 4
Umgy = 8y – 20
Condiția de echilibru:
Umgx / Umgy = Px / Py ->(4x – 4) / (8y – 20) = 2/2
Se simplifică la:
(2x – 2) / (4y – 10) = 1
Rezultă:
2x – 2 = 4y – 10 -> 2x = 4y – 12
Din restricția bugetară:
1000 = x + y -> x + y = 1000
Rezolvând sistemul:
y = 247
x = 488
9.
Umgx = 10
Umgy = 5
Condiția:
Umgx / Umgy = Px / Py
10 / 5 = x / 10
20 = x -> Px = 20
Recuperare seminar
An III Seria A grupa 355
1.C Utilitatea economică este subiectivă, deoarece depinde de preferințele individuale ale fiecărui consumator. Ceea ce este util pentru o persoană poate fi mai puțin util pentru alta.
2.C Utilitatea totală este crescătoare deoarece utilitatea marginală este pozitivă Um>0.
3.C Paradoxul valorii (apă–diamante) se referă la diferența dintre utilitatea totală și utilitatea marginală. Prețul este dat de utilitatea marginală, care este mică pentru apa abundentă și foarte mare pentru diamantele rare.
4. Utilitatea marginală devine negativă în momentul în care consumi prea mult dintr-un bun, adică atunci când treci de pragul de saturație.Asta se întâmplă când nevoile tale sunt deja complet satisfăcute. Dacă forțezi consumul, unitatea în plus nu-ți aduce plăcere, ci disconfort. În acest caz, satisfacția suplimentară Um este negativă, iar satisfacția totală Ut începe să scadă, pentru că excesul strică plăcerea inițială.
În concluzie, utilitatea marginală devine negativă atunci când consumul unei unități suplimentare produce mai multe inconveniente decât beneficii, fie din cauza supraconsumului, fie din cauza efectelor nedorite asociate utilizării excesive a bunului. Aceste situații arată importanța existenței unui nivel optim de consum.
5. V disp=4000
C=400
P=500
Cant P=V/P=4000/500=8 P
Cant C=V/C=4000/400=10 C
V’=4000x(1-0.5)=2000
Raspuns:D
6.Y=10-6x
Y=V/Py-Px/Py x X
V/Py=10 Px/Py=6
Px=24 Py=Px/6=24/6=4
V=10xPy=10×4=40
Raspuns:C
7.Umx/Px=Umy/Py
Umy=Umx+900%xUmx
Umy=10xUmx
Umx/Px=10xUmx/Py 1/Px=10/Py
Py=10xPx Px=1/10xPy
Px=0.1xPy
Raspuns:A
8.U(x,y)=2×2+4y2-4x-20y+10
Umx=4x-4
Umy=8y-20
4x-4/2=8y-20/2 4x-4=8y-20
4x=8y-16
x=2y-4
V=Px x X+Py x Y
1000=2x+2y
1000=2(2y-4)+2y
1000=4y-8+2y
1008=6y
y=1008/6=168
x=2y-4
x=2×168-4=332
Gheorghe Denisa Marina – 306B
1) C) Subiectiva
Utilitatea economica reflecta ssatisfactia pe care o obtine un individ din consumul unui bun, este dependenta de preferintele subiective ale consumatorului. Nu este o marime obiectiva sau constanta, de asemenea nu se masoara direct prin costul de oportunitate sau prin rata dobanzii.
2) c) Crescatoare
Daca utilitatea marginala (Umg) este positiva inseamna ca adaugarea fiecarei unitati suplimentare mareste utilitatea totala (UT). Desi Umg scade (descrescatoare), atata timp cat Umg=0 suma (UT) creste.
Deci UT este crescatoare (dar cu rata de crestere tot mai mica).
3) C) Utilitatea marginala – utilitate totala
Paradoxul valorii (apa vs. diamante) se explica prin diferenta intre UT si Umg.
Adam Smith nu a folosit explicit explicit distincita clara Umg vs. UT in explicatia sa, de aceea nu a rezolvat consistent paradoxul.
4) “In ce conditii poate fi negativa?”
Utilitatea marginala poate deveni negativa atunci cand consumul suplimentar al unui bun reduce satisfactia totala a consumatorului.
Aceasta apare dupa ce s-a atins un punct de saturatie: primele unitati aduc utilitate pozitiva dar dincolo de un anumit nivel fieccare unitate adaugata poate genera disconfort,costuri sau efecte adverse. Conditiile tipice in care Umg devine negativa sunt: existenta unui punct de saturatie fizica sau psihologica pentru acel bun, costuri marginale private care depasesc beneficiul marginal, complementaritati si substitutii care fac unitatile suplimentare inutile sau daunatoare, preferinte care includ aversiune fata de cantitati mari.
Din punct de vedere formal, daca UT= f(q) atinge un maxim local la q* si pentru q>q* avem f'(q)M= 2000 lei
2000/500=4 pantaloni si 2000/400=5 camasi
Reducerea venitului determina o deplasare paralela a dreptei bugetului spre stanga.
6) C0 40 RESPECTIV 4
Linia bugetului: y=10-6x
x=0 => y=10
Y=M/PY – PX/PY*X => M/PY= 10 => M=10*PY , PX/PY= 6=> PX=6 PY
PX=24=6 PY => PY= 24/6= 4
M= 10*PY= 10*4=40
7) a) “Umg bun y este cu 900% mai mare decat Umg bun x”
Umy = Umx+900%*Umx=Umx (1+9)= 10*Umx
Umy = 10*Umx
Umx/PX =Umy/PY
Umy=10*Umx
Umx/PX=10*Umx/PY => 1/PX=10/PY => PY=10*PX
Pretul bunului Y este de 10 ori pretul lui X.
8) U(x,y)= 2x patrat + 4y patrat -20y +10
PX=PY =2
M=1000
2x+ 2y= 1000 => x+y=500
U(x)= 2x patrat+ 4(500-x)patrat – 4x-20(500-x)+10
(500-x) patrat = 250000 -1000x+x patrat8 4(500-x) patrat= 4*250000-1000x+x patrat
U(x)= 2x patrat + (1000000-4000 x+ 4x patrat)- 4x-10000+20x+10
9) UT(x,y)-10x +5y+7*MUx =10
MUy=5
Py=10
MUy/PX=MUy/PY=> 10/PX= 5/10=0,5=> PX=10/0,5=20
Raspuns: 20 lei.