Aplicații Tema 1 – Instituțiile în știința economică
Tema 1 – Instituțiile în știința economică
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 27 februarie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile vor primi feedback cu rezolvările corecte din partea titularului didactic.
1. La ce se referă economia instituțională, ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică?
2. Care din următoarele concepte pot fi incluse în categoria instituțiilor și care în cea a organizațiilor: firma, constituția, partidul politic, dreptul de proprietate, moneda, Academia de Studii Economice, Tratatul de la Maastricht, Parlamentul European, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, Biserica Ortodoxă, căsătoria, codul rutier, familia, Automobil Clubul Român, postul Paștelui, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, legea falimentului, bursa de studii, Bursa de la Londra, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
3. Alege 3 instituții formale pe care le consideri importante pentru cariera dorită și explică pe scurt, pentru fiecare dintre acestea: a) rolul respectivei instituții în societate și b) de ce este relevantă pentru propria carieră.
4. Identifică valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 2, 7, 8 din aplicațiile Temei 1 a cursului Economie Instituțională (pag. 26) și argumentează răspunsul.
P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.
P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.
P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.
5. Analizează următorul studiu de caz și formulează concluziile desprinse:
În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele. Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.
1.
Economia instituțională este disciplina care studiază instituțiile și modul în care acestea influențează funcționarea economiei. Ea explică cum calitatea cadrului instituțional afectează activitatea economică, nivelul și creșterea PIB-ului, precum și structura și echilibrul bugetului de stat.
2.
Instituții (reguli, norme, cadre care structurează comportamentele):
• Constituția
• Dreptul de proprietate
• Moneda
• Tratatul de la Maastricht
• Contractul
• Imnul „Deșteaptă-te, române!”
• Legea taximetriei
• Căsătoria
• Codul rutier
• Biblia
• Criteriile de la Copenhaga
Organizații (entități care funcționează conform unor reguli, având membri și scopuri concrete):
• Firma
• Partidul politic
• Academia de Studii Economice
• Parlamentul European
• Biserica Ortodoxă
• Familia
• Automobil Clubul Român
• Postul Paștelui
• Fondul Federal de Rezerve
• Sindicatul
• Bursa de studii
• Bursa de la Londra
3.
Contractul individual de muncă
• Rol în societate: reglementează relația dintre angajat și angajator, stabilind drepturi și obligații clare (salariu, program, concediu, protecție socială).
• Relevanță pentru mine ca individ: îmi oferă siguranță financiară și protecție legală. Ca viitor economist, înțelegerea contractelor este esențială pentru negociere, gestionarea resurselor umane și relațiile profesionale.
Sistemul fiscal (impozite și taxe)
• Rol în societate: asigură resursele financiare ale statului pentru servicii publice (educație, sănătate, infrastructură).
• Relevanță pentru mine ca individ: influențează direct venitul meu net, deciziile de consum și economisire. Ca viitor economist, trebuie să înțeleg impactul taxării asupra comportamentului economic.
Regulile sistemului universitar
• Rol în societate: stabilesc criterii de evaluare, promovare și formare profesională.
• Relevanță pentru mine ca individ: îmi influențează parcursul educațional și oportunitățile viitoare pe piața muncii.
4.
• P2. Adevărat
• P7. Adevărat
• P8. Adevărat
5. Studiu de caz
Analiză și concluzii:
• Problema a apărut din cauza stimulentelor greșit gândite: plata după tonele produse a încurajat producția multă, dar de slabă calitate (sticlă prea groasă).
• Când s-a schimbat plata să fie după metri pătrați, producția s-a ajustat, dar a apărut o altă problemă: sticla devenea prea subțire și se rupea ușor.
• Concluzie: acest exemplu arată că regulile și instituțiile influențează direct comportamentul oamenilor în economie. Regulile trebuie să fie bine echilibrate pentru a evita efectele nedorite, iar ajustarea lor este importantă pentru a obține rezultate bune și calitate în producție.
1. Definiția Economiei Instituționale
Economia instituțională studiază modul în care instituțiile influențează comportamentul economic și performanța sistemelor economice.
2. Instituții vs. Organizații
Diferența cheie este că instituțiile sunt regulile, în timp ce organizațiile sunt jucătorii.
•Institutii: Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
• Organizații: Firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă (ca entitate), familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve (Fed), sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Instituții formale pentru carieră
a.Codul Muncii: Reglementează drepturile și obligațiile la job; oferă siguranță juridică.
b.Dreptul de proprietate intelectuală: Protejează ideile și inovațiile proprii; esențial pentru recunoașterea meritului.
c.Diplomele/Certificările academice: Instituția “semnalizării” calității; oferă acces la piețe de muncă specializate.
4. Valoarea de adevăr (P2, P7, P8)
• P2 (Fals): Instituțiile nu se împart doar în naționale și internaționale pe baza impunerii lor; există și distincția fundamentală între instituții formale și informale.
• P7 (Adevărat): Organizațiile internalizează adesea reguli specifice (instituții interne) pentru a funcționa eficient (ex: regulamentul de ordine interioară al unei firme).
• P8 (Adevărat): Apariția involuntară nu exclude reflexia umană prealabilă; instituțiile pot rezulta din acțiuni umane, dar nu neapărat dintr-un proiect uman.
5.Fabricile de sticlă din URSS
Acest caz ilustrează problema stimulentelor perverse. Atunci când “regulile jocului” (instituțiile de remunerare) sunt stabilite greșit, actorii economici vor maximiza indicatorul cantitativ tone sau metri patrati în detrimentul utilității reale a produsului.
• Dacă măsori greutatea, obții sticlă prea groasă (inutilă pentru lumină).
• Dacă măsori suprafața, obții sticlă prea subțire (inutilă pentru rezistență).
1. Economia instituțională este un domeniu al științei economice care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei,adică modul în care regulile, normele și organizațiile influențează comportamentul economic.
2. În categoria instituțiilor se includ constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te, române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia și criteriile de la Copenhaga.
În categoria organizațiilor se includ firma, partidul politic, Academia de Studii Economice din București, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Federal Reserve System, sindicatul și London Stock Exchange.
3. Trei instituții formale importante pentru o carieră în domeniul economic sunt Constituția, dreptul de proprietate și legea falimentului.
Constituția stabilește cadrul juridic general al statului și garantează libertatea economică, fiind relevantă deoarece oferă stabilitate și predictibilitate mediului de afaceri. Dreptul de proprietate asigură protecția bunurilor și a investițiilor, fiind esențial pentru orice activitate economică. Legea falimentului reglementează situațiile de insolvență, contribuind la gestionarea riscurilor și la menținerea disciplinei financiare în economie.
4.P2 Fals,P7 Adevărat,P8 Adevărat
5. Studiul de caz arată că instituțiile formale, în special regulile de remunerare, influențează direct comportamentul economic al agenților. În situația în care plata se făcea în funcție de tonele produse, managerii și angajații au urmărit maximizarea greutății, ceea ce a dus la fabricarea unor foi de sticlă foarte groase, fără a ține cont de utilitatea lor. Când criteriul a fost schimbat în metri pătrați produși, comportamentul s-a adaptat imediat, rezultând o sticlă foarte subțire și fragilă.
Concluzia principală este că agenții economici reacționează la stimulentele create de reguli, iar dacă acestea sunt prost concepute, generează efecte neintenționate și rezultate ineficiente. Cazul ilustrează importanța calității instituțiilor și a modului în care sunt definite obiectivele și indicatorii de performanță, deoarece regulile incomplete sau formulate greșit pot distorsiona producția și pot reduce bunăstarea socială.
Nume și prenume:OPRIȘOR GEORGIANA IULIA
Grupa:1420
1.Economia instituțională ne învață cum oamenii iau decizii in contexte economice și politice diferite și cum aceste decizii duc la apariția instituțiilor, dar mai ales cum acestea influențează economia. Economia instituțională analizează modul în care instituțiile apar cum funcționează și cum contribuie la crearea unei ordini sociale și economice eficiente.
2.-instituții:constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul “Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, biblia, criteriile de la Copenhaga, legea falimentului.
-organizații:firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, automobilul Clubul Român, postul Paștelui, fondul federal de rezerve, sindicatul, bursa de studii, bursa de la Londra.
3.Cele 3 instituții formale pe care le consider importante pentru cariera mea de contabil sunt:primăria având rolul de a asigura servicii și de a aplica legi, ANAF-ul cu rolul de a verifica toate societățile, resursele pentru cheltuielile publice ale statului și trezoreria având rolul de a fii casierul central al finanțelor (încasări și plăți). Toate acestea gestionează situațiile financiare rezultate în toate tranzacțiile.
4. P2-A. Această propoziție arată că instituțiile pot fi clasificate după autoritatea care le impune, adică naționale sau instituționale(interne și externe).
P7-A. Se explică cum instituțiile pot fi integrate sau influențate de organizații, deci distincția rămâne valabila.
P8-A. Instituțiile pot apărea spontan, dar ideea lor poate fi anticipată de oameni.
5.În cazul fabricilor de sticlă din fosta Uniune Sovietică, oamenii făceau exact ce îi recompensa sistemul: când plata era dupa metri pătrați, sticla era prea subțire și se rupea. Aceasta arată că regulile influențează foarte mult ce să facă oamenii, iar acest lucru poate duce la un rezultat greșit.
Rusen Ioana-Ana-Maria , grupa 1421
1. Economia instituțională studiază regulile și instituțiile care influențează comportamentul oamenilor și funcționarea economiei , precum : norme , legi , tradiții etc , precum și schimbările acestora în timp .
2. Instituții : corupția , dreptul de proprietate , moneda , Tratatul de la Maastricht , contractul , imnul “Desteaptă-te române “ , legea taximetriei , căsătoria , codul rutier , familia , postul Paștelui, legea falimentului , bursa de studii , Biblia , criteriile de la Copenhaga .
Organizații: firma , partidul politic , Academia de Studii Economice , Parlamentul European , Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român , Fondul Federal de Rezerve , sindicatul , Bursa de la Londra.
3. Exemple de 3 instituții formale importante pentru o carieră sunt:
1 Dreptul de proprietate a) protejează bunurile și investițiile ; b) oferă siguranța pentru afaceri
2 Contractul a) reglementează relațiile economice dintre părți ; b) este baza angajării , colaborării și afacerilor .
3 Legea falimentului a) reglementează ieșirea firmelor de pe piața ; b) reduce riscurile și încurajează anteprenoriatul .
4. 2Fals – Instituțiile nu se clasifică în naționale și internaționale ci după nivelul la care funcționează fiind formale sau informale .
7. Adevărat – Instituțiile pot exista în interiorul organizațiilor sub forma regulilor interne .
8 . Adevărat – O instituție poate apărea fără o intenție clară , chiar dacă ideea ei a existat înainte .
5. Concluziile desprinse sunt : instituțiile și regulile influențează comportamentul economic ; stimulentele prost concepute duc la rezultate ineficiente ; oamenii reacționează rațional de regulile existente .
Iancu Andra Maria
grupa 1417
1. Economia institutionala se refera la studiul institutiilor, cum apar, evolueaza si influenteaza comportamentul uman
2. Institutii: constitutia, dreptul de proprietate,moneda, Treatatul de la Maastricht, contractual, imnul ,,Desteapta-te Romane“, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, postul pastelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Cpenhaga
Organizatii: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa, familia, Automobil Clubul Roman, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra,
3. Trei institutii formale pe care le consider importante pentru cariera de economist sunt contractul, legislatia concurentei si codul muncii.
Contractul in societate este cadrul juridic care stabileste drepturile si obligatiile dintre partile care semeaza
Economistul analizeaza pietele, firmele si tranzactiile iar toate se bazeaza pe contracte.
Legislatia concurentei previne monopolul si abuzurile din piata, protejand concurenta.
Pentru cariera de economist este importanta deoarece analizeaza strategiile politicile firmelor.
In societate, codul muncii stabileste reguluile angajarii, concedierii si salariilor.
Pentru cariera de economist e importanta pentru ca se analizeaza ocuparea fortei de munca, productivitatea si somajul.
4. Prima afirmatie este falsa , institutiile sunt clasificate in interne si interne, nu nationale si internationale.
A doua afirmatie este adevarata, institutiile sunt regului iar organizatiile sunt grupari care respecta regulile.
A treia afirmatie este adevarata, institutiile nu apar doar din vointa unei singure persoane.
5. In studiul de caz prezentat este prezentat rolul institutiilor in comportamentul uman. Directorii si angajatii din fabrica de sticla doreau sa ajunga la o recompensa cat mai mare asa ca au adaptat productia de sticla dupa regulile impuse: cand erau platiti pentru cate tone de sticla produceau o faceau cat mai groasa iar cand erau platiti pentru metrii patrati o faceau prea subtire, in ambele situatii nun se putea folosii. Institutiile dicteaza comportamentele umane, cand se schimba regulile se schimba si modul de productie. De asemenea fara criterii clare nu s-a urmarit calitatea produsului, ci doar o recompense cat mai mare.
1. Economia instituțională studiază modul în care regulile (instituțiile) influențează performanța economică și comportamentul agenților.
2. Studentul și colegele.Varianta corectă este b) stimulentele contează. Prezența colegelor este un stimulent (beneficiu non-monetar) care modifică alegerea studentului.
3. Informația perfectă este nerealistă deoarece în lumea reală indivizii se confruntă cu ignoranță și costuri de tranzacție,nimeni nu poate procesa toate datele instantaneu.
4. Apriorismul metodologic susține că anumite legi economice (ca utilitatea marginală) sunt adevăruri logice derivate din conceptul de acțiune și nu trebuie testate statistic pentru a fi validate.
5. Coincidență vs. Dovadă: Dovada semnificativă necesită o legătură cauzală logică, nu doar o corelație statistică întâmplătoare între două evenimente.
6. Reguli fără penalizări: Când o regulă nu are sancțiuni, ea devine irelevantă (“literă moartă”), deoarece nu modifică structura de costuri a indivizilor (întârzierea nu costă nimic).
7. “Inima cui va bate?”: Aceasta este o critică a holismului. Universitatea este o entitate abstractă,inima bate doar în pieptul indivizilor reali care o compun (profesori, studenți).Asa ca emotional vorbind a studentului in cauza si a universitatii.
1.Economia institutionala este un domeniu de analiza economica oarecum distinct.Atat din punct de vedere stiinfific, cat si didactic, economia institutionala semnifica, pe de o parte, integrarea institutilor si a aranjamentelor institutionale in teoria economica. Ca disciplina de studiu, economia institutionala cuprinde analiza modului in care institutiile iau nastere si evolueaza-ca rezultat al alegerilor pe care oamenii le fac in fata schimbarii circumstantelor, fie ele economice sau politice.
2.institutii:dreptul de proprietate, moneda, constitutia,Tratatul de la Masstricht, legea taximetriei,casatoria, codul rutier, familia, postul Pastelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
organizatii:firma, partidul politic, Academia de Studii Economice,Parlamentul European, Biserica Ortodoxa,Automobil Clubul Roman,Fondul Federal de Rezerve,Bursa de la Londra,sindicatul.
3.Contractul:a)Reprezinta instrumentul formal prin care indivizii si organizatiile schimba drepturi si isi asuma obligatii, bazat pe incredere in tranzactii economice;b)Orice activitate de business se bazeaza pe contracte.Abilitatea de a intelege si respecta normele contractuale imi permite sa gestionez riscurile;Dreptul de proprietate:a)Este institutia care defineste cine detine resursele,cum pot fi utilizate si transferate;b)Fara o protectie clara a activelor nu pot exista contracte valide,profitul nu poate fi securizat,iar acumularea de capital devine imposibila;Constitutia a)Reprezinta legea fundamentala a unui stat,stabilind structura de guvernare,drepturile cetatenilor,oferind stabilitate necesara intregii societati;b)Constitutia imi garanteaza libertatea economica,ekementele esentiale pentru a putea desfasura orice activitate comerciala fara abuzuri din partea statului.
4.P2:F,Dupa cum sunt impuse membrilor comunitatatii, institutiile se impart in interne si externe
P7:A,Orice organizatie functioneaza pe baza unui set propriu de regului.
P8:A,Chiar daca diversi indivizi s-au gandit la o solutie,institutia devine involuntara in momentul in care ea se generalizeaza la nivelul intregii societati.
5.Directorii au produs o sticla cat mai groasa pentru a atinge rapid greutatea produsa,dar rezultatul a fost o sticla prin carenu trece lumina.Dupa schimbarea reguluii,s-a produs sticla cat mai subtire,dar care se sparge.Atunci cand institutiile se concentreazadoar pe cantiitate,distrug stimulentele pentru calitate.
Nita Alexandra-Lavinia grupa 1419
1. Economia instituțională este disciplina care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei.
Ea analizează modul în care regulile formale și informale (legi, norme, tradiții, drepturi de proprietate etc.) influențează comportamentul indivizilor, organizațiilor și performanța economică.
Ca domeniu de cercetare științifică, economia instituțională:
studiază apariția, evoluția și schimbarea instituțiilor;
analizează impactul instituțiilor asupra dezvoltării economice;explică de ce unele societăți sunt mai prospere decât altele, pornind de la calitatea cadrului instituțional;
cercetează relația dintre instituții, organizații și stimulente.
2. Instituții (reguli formale sau informale)
• Constituția,Dreptul de proprietate,Moneda,Tratatul de la Maastricht,Contractul,Imnul „Deșteaptă-te române!”,Legea taximetriei,Căsătoria,Codul rutier,Familia,Postul Paștelui,Legea falimentului,Biblia,Criteriile de la Copenhaga
Organizații (structuri formate din oameni care urmăresc un scop)
• Firma,Partidul politic,Academia de Studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxă
,Automobil Clubul Român,Fondul Federal de Rezerve,Sindicatul,Bursa de la Londra
Situație mixtă / interpretabilă
• Bursa de studii – este mai degrabă un mecanism instituțional (regulă de alocare a resurselor), nu o organizație.
3. Trei instituții formale importante pentru cariera dorită
Constituția
Rol în societate: stabilește principiile fundamentale ale statului, drepturile și libertățile cetățenilor și cadrul de funcționare al autorităților publice.
Relevanță pentru carieră: activitatea în poliție trebuie să respecte Constituția și să protejeze drepturile fundamentale.
Dreptul de proprietate
Rol în societate: garantează protecția bunurilor și stabilitatea raporturilor economice.
Relevanță pentru carieră: multe infracțiuni (furt, distrugere, tâlhărie) privesc încălcarea dreptului de proprietate.
Legea penală
Rol în societate: stabilește ce fapte sunt infracțiuni și ce sancțiuni se aplică.
Relevanță pentru carieră: este baza juridică a activității operative și de intervenție.
4. Fals
Adevarat
Adevarat
5. Studiu de caz – Fabricile de sticlă din URSS
evidențiază foarte clar importanța instituțiilor și a stimulentelor economice în determinarea comportamentului agenților economici. În momentul în care directorii și angajații erau remunerați în funcție de numărul de tone de sticlă produse, aceștia au acționat rațional în raport cu regulile impuse și au început să producă foi de sticlă foarte groase, pentru a crește greutatea totală și, implicit, remunerația. Deși din punctul lor de vedere comportamentul era justificat, rezultatul a fost unul ineficient, deoarece sticla groasă diminua cantitatea de lumină care trecea prin ea și nu răspundea adecvat nevoilor consumatorilor.
Ulterior, când regula de remunerare a fost modificată, iar plata s-a realizat în funcție de metrii pătrați produși, comportamentul s-a schimbat din nou, dar în aceeași logică a maximizării avantajului propriu. Producătorii au început să fabrice sticlă foarte subțire, pentru a acoperi o suprafață cât mai mare, însă aceasta devenea extrem de fragilă și se spărgea ușor. Din nou, obiectivul formal era atins, dar rezultatul economic era deficitar din punct de vedere al calității și utilității produsului.
Acest exemplu demonstrează că agenții economici reacționează la stimulentele create de cadrul instituțional, iar dacă regulile sunt prost concepute, rezultatele pot fi contrare interesului general. Instituțiile, în acest caz regulile de remunerare, influențează direct performanța economică și calitatea producției. Concluzia care se desprinde este că un sistem instituțional eficient trebuie să alinieze stimulentele individuale cu obiectivele sociale, pentru a evita apariția unor efecte nedorite.
Călin Teodora-Brîndușa, grupa-1413
1. Economia institutionala este ramura economiei care analizeaza modul în care institutiile, precum legile, normele și regulile, influenteaza comportamentul economic și dezvoltarea unei societăți.
2. Instituții: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul “Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Dreptul de proprietate: a) reglementează detinerea si protectia bunurilor si capitalului; b) este important pentru ca imi protejeaza afacerea si investitiile.
Constitutia: a) stabileste cadrul legal si libertatea economica intr-un stat; b) este relevanta deoarece imi ofera dreptul de a desfasura activitati economice.
Legea falimentului: a) reglementeaza situatiile in care o firma nu isi mai poate plati datoriile; b) este importanta deoarece ofera solutii de reorganizare sau protectie in caz de dificultati financiare.
4. P2- fals; Argument: In clasificarea instituiilor dupa cum sunt impuse membrilor comunitatii nu se spune ca se impart in “nationale si internationale”.
P7- adevarat; Argument: Distinctia conceptuala intre institutii si organizatii nu inseamna ca institutiile nu pot exista in cadrul organizatiilor, unele reguli sau norme pot fi “incorporate” intr-o organizatie.
P8- adevarat; Argument: Definirea institutiilor include ideea ca unele reguli pot aparea involuntar, dar faptul ca apar involuntar nu exclude posibilitatea ca cineva sa fi luat in considerare acea idee inainte.
5. Studiul de caz arata ca stimulentele influenteaza direct comportamentul economic, deoarece angajatii au adaptat productia in functie de criteriul de remunerare stabilit: cand plata se facea la tona, produceau sticla foarte groasa, iar cand se facea la metru patrat, produceau sticla foarte subtire, ignorand calitatea. Prin urmare, concluzia este ca regulile institutionale si modul in care sunt concepute sistemele de recompensare determina rezultatele economice, iar indicatorii gresit alesi pot genera ineficienta si efecte nedorite.
Mihai Marina Mihaela 1419
Rezolvare
1. Economia instituțională este ramura științei economice care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei și în comportamentul indivizilor și organizațiilor.
A.regulile formale (legi, constituții)
B.regulile informale (tradiții, norme)
C.modul în care acestea influențează deciziile economice
2. INSTITUȚII
• Constituția
• Dreptul de proprietate
• Moneda
• Tratatul de la Maastricht
• Contractul
• Imnul „Deșteaptă-te române!”
• Legea taximetriei
• Căsătoria
• Codul rutier
• Familia
• Postul Paștelui
• Legea falimentului
• Bursa de studii
• Biblia
• Criteriile de la Copenhaga
ORGANIZAȚII
• Firma
• Partidul politic
• Academia de Studii Economice
• Parlamentul European
• Biserica Ortodoxă
• Automobil Clubul Român
• Fondul Federal de Rezerve
• Sindicatul
• Bursa de la Londra
3. 1. Dreptul de proprietate:
a) Asigură protecția bunurilor și investițiilor.
b) Fără protecția proprietății nu există investiții sigure sau dezvoltare a afacerilor.
2. Legea falimentului:
a) Reglementează ieșirea ordonată de pe piață a firmelor neperformante.
b) Este esențială pentru orice antreprenor – limitează riscurile și oferă mecanisme de reorganizare.
3. Contractul:
a) Reglementează relațiile economice dintre părți.
b) Orice activitate economică se bazează pe contracte (muncă, furnizare, credit ).
4.Prop2: Fals
Instituțiile se clasifică, după modul de impunere, în:
A.formale (legi, reglementări)
B.informale (tradiții, norme sociale)
Prop7:ADEVĂRAT
O organizație funcționează pe baza unor instituții (reguli).
Prop8:ADEVĂRAT
Unele instituții apar spontan (ex: limba, banii), fără un plan centralizat, dar asta nu înseamnă că nimeni nu a avut idei similare anterior.
5. Concluzii:
1. Instituțiile (regulile) influențează comportamentul economic.
2. Oamenii reacționează la stimulente.
3. Indicatorii greșiți produc rezultate ineficiente.
4. În absența concurenței și a mecanismelor de piață, apar distorsiuni.
Mihai Marina Mihaela 1419
Rezolvare
1. Economia instituțională este ramura științei economice care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei și în comportamentul indivizilor și organizațiilor.
A.regulile formale (legi, constituții, drepturi de proprietate)
B.regulile informale (tradiții, norme, obiceiuri)
C.modul în care acestea influențează deciziile economice
2. INSTITUȚII
• Constituția
• Dreptul de proprietate
• Moneda
• Tratatul de la Maastricht
• Contractul
• Imnul „Deșteaptă-te române!”
• Legea taximetriei
• Căsătoria
• Codul rutier
• Familia
• Postul Paștelui
• Legea falimentului
• Bursa de studii
• Biblia
• Criteriile de la Copenhaga
ORGANIZAȚII
• Firma
• Partidul politic
• Academia de Studii Economice
• Parlamentul European
• Biserica Ortodoxă
• Automobil Clubul Român
• Fondul Federal de Rezerve
• Sindicatul
• Bursa de la Londra
3. 1. Dreptul de proprietate:
a) Asigură protecția bunurilor și investițiilor.
b) Fără protecția proprietății nu există investiții sigure sau dezvoltare a afacerilor.
2. Legea falimentului:
a) Reglementează ieșirea ordonată de pe piață a firmelor neperformante.
b) Este esențială pentru orice antreprenor – limitează riscurile și oferă mecanisme de reorganizare.
3. Contractul:
a) Reglementează relațiile economice dintre părți.
b) Orice activitate economică se bazează pe contracte (muncă, furnizare, credit ).
4.Prop2: Fals
Instituțiile se clasifică, după modul de impunere, în:
A.formale (legi, reglementări)
B.informale (tradiții, norme sociale)
Prop7:ADEVĂRAT
O organizație funcționează pe baza unor instituții (reguli).
Prop8:ADEVĂRAT
Unele instituții apar spontan (ex: limba, banii), fără un plan centralizat, dar asta nu înseamnă că nimeni nu a avut idei similare anterior.
5. Concluzii:
1. Instituțiile (regulile) influențează comportamentul economic.
2. Oamenii reacționează la stimulente.
3. Indicatorii greșiți produc rezultate ineficiente.
4. În absența concurenței și a mecanismelor de piață, apar distorsiuni.
1.Economia instituțională este stiința care studieaza comportamentele oamenilor si ce le poate impiedica sau stimula deciziile(instituțiile).
2.Răspuns corect B, deoarece indiferent de ce constrangeri are studentul când vine la facultate acesta este mult mai motivat de stimultente decât de regulile formale si informale impuse de facultate.
3.Informaţia perfectă şi raţionalitatea maximizatoare sunt ipoteze metodologice lipsite de realism, deoarece orice decizie a organizației este luata tot de un grup de persoane care au anumite convingeri si pareri subiective ceea ce pot in anumite cazuri sa nu fie chiar cele mai potrivite.
4.Esența apriorismului metodologic se bazează pe construirea științei economice pe axiome necesare și evidente. Astfel ideiile economice nu trebuie verificate si validate de metode statistice pentru a se demonstra corectitudinea lor.
5.O dovadă este semnificativă doar dacă este o implicație logică a faptului că oamenii au scopuri și folosesc raționalitate. Tot ce este doar „observat” (statistici) fără a fi ancorat în aceste axiome poate fi considerat o simplă corelație sau coincidență care nu dovedește o lege economică reală.
6.Aceasta situatie reprezintă un set de stimultente ale instituției, dar pot sa apara si anumite reguli informale(întârzierea poate fi catalogată ca lipsă de interes pentru aceea ședintă)
7.Conform prezentarii de mai sus organizația(universitatea) nu poate avea sentimente, iar toate actiunile sunt executate de catre conducere si profesori. Așadar profesorii care m-au avut ca student pot fi mândri de realizările mele.
8.Propozițiile de mai sus nu se poat contrazice, deoarece in ambele se face referire la aciuni umane care sunt luate rational și individual indiferent daca acestia vor lua decizii bune sau nu.
9.Orice acțiune umană este egoistă doar în sensul tehnic că individul urmărește un scop pe care el îl consideră valoros. Maica Tereza nu a fost irațională, ci dimpotrivă: a utilizat mijloace rare (premiul Nobel) pentru a atinge un scop (leprozeria) situat pe „scara sa de valori”.
10.În fiecare organizație se afla la conducere un individ sau un grup de indivizi care iau deciziile în numele acestei entități.
11.Moneda, regulile de trafic, bunele maniere, limbajul.
12.Instituții: constituția, dreptul de propietate, moneda, Tratatul de la Maastricht,contractul, imnul, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, postul Paștelui, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, ASE, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, FED, sindicatul, Bursa de la Londra.
1.Fals. Analiza acțiunii umane nu poate face abstracție de reguli.
2.Fals. După modul în care sunt impuse, instituțiile se împart în interne și externe, nu naționale și internaționale
3.Adevărat
4.Adevărat.
5.Adevărat
6.Fals.
7.Adevărat.
8.Adevărat.
9.Fals.Strategiile organizațiilor manifesta influență asupra instituțiilor.
Voicu Elena Stefania seria A grupa 1416
Ex 1) Economia instituţională este un domeniu de analiză economică oarecum distinct. Atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi didactic, economia instituţională semnifică, pe de o parte, o abordare de teorie economică a instituţiilorşi, pe de altă parte, integrarea instituţiilor şi a aranjamentelor instituţionale în teoria economică, în particular în teoria dezvoltării economice.
Ex 2) Institutii: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la Maastricht, contractul, imnul ,, Desteapta-te romane’’, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, postul pastelui, legea falimentului, bursa de studii, biblia, criteriile de la Copenhaga
Organizatii: firma, ASE, Parlamentul European, Biserica ortodoxa, familia, automobil clubul roman, fondul federal de rezerve, sindicatul, bursa de la londra
Ex 3) Dreptul la proprietate
a)Rolul in societate: ofera cadrul legal prin care companiile detin, folosesc si transfera resurse. Fara drepturi de proprietate nu ar exista stimulent pentru investitii, deoarece nimeni nu ar fi sigur ca va beneficia de rezultatul muncii sale
b)Relevanta pentru cariera: indiferent de meserie activitatea ta se bazeaza pe active. Intelegerea modului in care poti proteja proprietatea unei firme este esentiala pentru a genera valoare si a asigura sustenabilitatea afacerii.
Contractul:
a)Rolul in societate: permite cooperarea intre persoane care nu se cunosc, oferind garantia ca promisiunile vor fi respectate. Daca o parte incalca acordul, exista mecanisme legale care pot pune sanctiuni sau despagubiri
b)Relevanta pentru cariera: in orice parcurs profesional, contractul este instrumentul prin care gestionezi responsabilitatile fiecaruia
Legislatia muncii:
a)Rolul in societate: aceasta instituie stabileste cadrul legal obligatoriu pentru relatiile de munca, avand rolul de a echilibra puterea de negociere dintre angajatori si angajati.
b)Relevanta pentru propria cariera: reprezinta o baza de siguranta.
Ex 4) P2: Fals deoarece se refera la distinctia dintre institutii formale si informale
P7: Adevarat deoarece o organizatie nu poate functiona in haos, aceasta are nevoie de propriile reguli interne
P8: Adevarat deoarece o regula poate aparea de la sine, prin obisnuinta, chiar daca oamenii s-au gandit la ea inainte
Ex 5) – oamenii nu muncesc in gol, ci reactioneaza la modul in care sunt masurati si platiti. Daca schimbi regula jocului, schimbi imediat si modul in care se comporta jucatorii
-studiul demonstreaza ca un indicator de performanta incomplet duce la rezultate absurde
-intr o economie de piata, clientii ar fi incetat sa mai cumpere sticla prea groasa sau prea subtire, fortand fabrica sa se adapteze. Intr un sistem de comanda, unde regulile sunt rigide si impuse de sus, eroarea unei singure institutii a dus la distrugerea intregii productii de sticla la nivel national
-designul instituional conteaza pentru ca daca pui o regula proasta, vei obtine un rezultat prost, chiar daca omenii respecta regula, calitatea unei institutiise masoara prin capacitatea ei de a preveni astfel de comportamente
Voicu Elena Stefania seria A grupa 1416
Ex 1) Economia instituţională este un domeniu de analiză economică oarecum distinct. Atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi didactic, economia instituţională semnifică, pe de o parte, o abordare de teorie economică a instituţiilorşi, pe de altă parte, integrarea instituţiilor şi a aranjamentelor instituţionale în teoria economică, în particular în teoria dezvoltării economice.
Ex 2) Institutii: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la Maastricht, contractul, imnul ,, Desteapta-te romane’’, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, postul pastelui, legea falimentului, bursa de studii, biblia, criteriile de la Copenhaga
Organizatii: firma, ASE, Parlamentul European, Biserica ortodoxa, familia, automobil clubul roman, fondul federal de rezerve, sindicatul, bursa de la londra
Ex 3) Dreptul la proprietate
a)Rolul in societate: ofera cadrul legal prin care companiile detin, folosesc si transfera resurse. Fara drepturi de proprietate nu ar exista stimulent pentru investitii, deoarece nimeni nu ar fi sigur ca va beneficia de rezultatul muncii sale
b)Relevanta pentru cariera: indiferent de meserie activitatea ta se bazeaza pe active. Intelegerea modului in care poti proteja proprietatea unei firme este esentiala pentru a genera valoare si a asigura sustenabilitatea afacerii.
Contractul:
a)Rolul in societate: permite cooperarea intre persoane care nu se cunosc, oferind garantia ca promisiunile vor fi respectate. Daca o parte incalca acordul, exista mecanisme legale care pot pune sanctiuni sau despagubiri
b)Relevanta pentru cariera: in orice parcurs profesional, contractul este instrumentul prin care gestionezi responsabilitatile fiecaruia
Legislatia muncii:
a)Rolul in societate: aceasta instituie stabileste cadrul legal obligatoriu pentru relatiile de munca, avand rolul de a echilibra puterea de negociere dintre angajatori si angajati.
b)Relevanta pentru propria cariera: reprezinta o baza de siguranta.
Ex 4) P2: Fals deoarece se refera la distinctia dintre institutii formale si informale
P7: Adevarat deoarece o organizatie nu poate functiona in haos, aceasta are nevoie de propriile reguli interne
P8: Adevarat deoarece o regula poate aparea de la sine, prin obisnuinta, chiar daca oamenii s-au gandit la ea inainte
Ex 5) – oamenii nu muncesc in gol, ci reactioneaza la modul in care sunt masurati si platiti. Daca schimbi regula jocului, schimbi imediat si modul in care se comporta jucatorii
-studiul demonstreaza ca un indicator de performanta incomplet duce la rezultate absurde
-intr o economie de piata, clientii ar fi incetat sa mai cumpere sticla prea groasa sau prea subtire, fortand fabrica sa se adapteze. Intr un sistem de comanda, unde regulile sunt rigide si impuse de sus, eroarea unei singure institutii a dus la distrugerea intregii productii de sticla la nivel national
-designul instituional conteaza pentru ca daca pui o regula proasta, vei obtine un rezultat prost, chiar daca omenii respecta regula, calitatea unei institutiise masoara prin capacitatea ei de a preveni astfel de comportamente
Seria B, Grupa 1418,
Temă
1.Economia instituţională este un domeniu de analiză economică oarecum distinct. Atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi didactic, economia instituţională semnifică, pe de o parte, o abordare de teorie economică a instituţiilor şi, pe de altă parte, integrarea instituţiilor şi a aranjamentelor instituţionale în teoria economică, în particular în teoria dezvoltării economice.
2.
Instituții(„Regulile jocului”):Constituția, Dreptul de proprietate, Moneda,Tratatul de la Maastricht, Contractul, Imnul „Deșteaptă-te române!”, Legea taximetriei, Căsătoria, Codul rutier, Postul Paștelui, Legea falimentului, Bursa de studii, Biblia, Criteriile de Copenhaga
Organizații („Jucătorii”): Firma, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, Sindicatul, Bursa de la Londra
3.
1. Dreptul de proprietate privată
a)Oferă indivizilor dreptul exclusiv de a folosi, controla și transfera bunuri sau idei. Previne haosul și încurajează investițiile (oamenii nu ar mai produce dacă știu că roadele muncii lor ar putea fi confiscate arbitrar).
b)Este fundamentul oricărei afaceri. Ca antreprenor sau economist, tot ce creezi este protejat de această regulă formală, motivându-te să inovezi.
2.Contractul comercial
a)Este un acord formal care asigură un cadru legal pentru schimburi, garantând că promisiunile dintre părți sunt respectate și penalizând încălcarea lor (reducând astfel oportunismul).
b)Orice interacțiune profesională (de la contractul tău de muncă, la contractele de vânzare cu clienții sau parteneriatele cu furnizorii) se bazează pe această instituție. Oferă predictibilitatea de care ai nevoie pentru a lua decizii de business pe termen lung.
3.Codul Fiscal
a)Reprezintă setul de reguli prin care statul colectează resurse de la cetățeni/firme pentru a furniza bunuri publice (infrastructură, securitate etc.).
b)Cunoașterea și respectarea regulilor de taxare este esențială pentru a calcula profitabilitatea, pentru a evita penalitățile legale și pentru a-ți structura cariera sau afacerea într-un mod eficient și etic.
4.
P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale. – FALS
Criteriul referitor la „modul în care sunt impuse clasifică instituțiile în formale și informale. Împărțirea în naționale/internaționale se referă la aria de jurisdicție, nu la mecanismul de impunere.
P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații. – ADEVĂRAT
Organizațiile sunt de fapt structuri care se bazează pe seturi interne de reguli pentru a funcționa. De exemplu, o firmă (organizație) are un Regulament de Ordine Interioară, o ierarhie clară și proceduri standard de operare. Aceste reguli interne reprezintă instituții încorporate în organizația respectivă pentru a-i eficientiza funcționarea.
P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei. – ADEVĂRAT
Instituțiile apărute „involuntar” sau sunt rezultatul acțiunilor umane, dar nu al unui plan uman centralizat. Indivizii cu siguranță se gândesc la problemele lor imediate și găsesc soluții inovatoare la care reflectează în prealabil. Totuși, instituția în sine apare și se standardizează neintenționat, ca un produs secundar evolutiv al interacțiunii a mii de indivizi pe parcursul timpului.
5.
Concluziile desprinse din studiul de caz:
1.Regulile dictează comportamentul : Angajații și managerii au acționat rațional din perspectiva lor – au încercat să își maximizeze recompensele financiare respectând la literă criteriul care le determina salariul.
2.Efectele perverse ale unor instituții incomplet sau prost desenate: Când metrica de succes este greșită, rezultatele sunt dezastruoase pe plan macroeconomic. Măsurarea în „tone” a dus la sticlă prea groasă, iar măsurarea în „metri pătrați” a dus la sticlă prea subțire.
3.Costurile de tranzacție și monitorizarea: Într-o economie centralizată lipsită de mecanismul prețurilor, autoritatea centrală nu poate monitoriza eficient calitatea. Lipsa unor reguli sau contracte care să includă standarde specifice de calitate deschide ușa larg spre comportamentul oportunist al agenților.
1.Economia Instituțională studiază modul în care instituțiile structurează comportamentul uman
2.Organizatii: Firma,Partidul politic, Academia de Studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxă,Familia,Automobil Clubul Român,Fondul Federal de Rezerve,Sindicatul, Bursă de la Londra
Instituții: Constituția, Moneda, Tratatul de la Maastricht,contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei,
căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii Biblia, criteriile de la Copenhaga.
3 Dreptul de proprietate
a) Dreptul de proprietate oferă posibilitatea deținerii de bunuri și uzufructul creat de ele. Este o instituție fundamentală pentru o piață liberă.
b) Dreptul de proprietate susține continuă creștere a economiei creând noi oportunități.
Contractul
a) Contractele folosesc că dovezi la un angajament, acestea asigură încredere în ambele părți ale contractului că acesta va fi dus până la capăt sau dacă nu vor fi consecințe.
b)Contractele stau la baza tranzacțiilor și a și acordurilor dintre firme și angajații.
4. P2 Fals P7 Adevărat P8 Adevărat
5 În fosta uniune sovietică există instituția de a crește venitul cât de mult posibil ignorând calitatea producției
1. Ce este economia instituțională?
Economia instituțională este o ramură a economiei care studiază rolul instituțiilor (norme, reguli, legi, tradiții) în evoluția vieții economice. Spre deosebire de economia standard care presupune că oamenii au mereu informație perfectă și iau decizii pur matematice, această disciplină recunoaște că:
• Deciziile noastre sunt influențate de cadrul legal și cultural.
• Tranzacțiile au costuri (costuri de tranzacție).
• Instituțiile oferă predictibilitate și reduc incertitudinea în societate.
2. Instituții vs. Organizații
Conform distincției lui Douglass North, instituțiile sunt regulile (formale sau informale), iar organizațiile sunt jucătorii (grupurile de oameni care acționează sub acele reguli).
Instituții (Regulile jocului):
• Constituția
• Dreptul de proprietate
• Moneda
• Tratatul de la Maastricht
• Contractul
• Imnul „Deșteaptă-te române!”
• Legea taximetriei
• Căsătoria
• Codul rutier
• Postul Paștelui
• Legea falimentului
• Bursa de studii (ca regulament/mecanism de acordare)
• Biblia (ca set de norme morale și religioase)
• Criteriile de la Copenhaga
Organizații (Jucătorii):
• Firma
• Partidul politic
• Academia de Studii Economice (ASE)
• Parlamentul European
• Biserica Ortodoxă (ca entitate administrativă)
• Familia (grupul de persoane)
• Automobil Clubul Român
• Fondul Federal de Rezerve (Fed)
• Sindicatul
• Bursa de la Londra (ca entitate administrativă/companie)
3. Trei instituții formale pentru carieră
(Exemplu pentru o carieră în afaceri/economie)
1. Dreptul de proprietate
• Rol: Garantează posesia și utilizarea bunurilor, oferind siguranță deținătorilor.
• Relevanță: Fără acesta, investițiile pe care le voi coordona în carieră nu ar fi protejate, iar profitul nu ar putea fi reinvestit în siguranță.
1. Contractul
• Rol: Reprezintă legea părților; asigură că promisiunile economice sunt respectate sub sancțiunea legii.
• Relevanță: În orice carieră, relațiile cu partenerii sau angajatorii se bazează pe contracte; ele îmi oferă garanția că munca mea va fi remunerată conform înțelegerii.
1. Legea falimentului
• Rol: Oferă o metodă ordonată de a ieși de pe piață și de a proteja creditorii în caz de eșec.
• Relevanță: Ca specialist, trebuie să cunosc mecanismele de risc; această instituție permite „eșecul controlat”, esențial pentru dinamismul economic și pentru a o lua de la capăt în mod etic.
4. Valoarea de adevăr a propozițiilor
P2: Fals.
• Argument: Criteriul după care instituțiile se împart în naționale și internaționale este sfera de aplicare/extinderea lor teritorială, nu modul în care sunt impuse. Clasificarea după modul de impunere împarte de obicei instituțiile în formale (legi scrise, impuse de stat) și informale (obiceiuri, impuse de comunitate prin presiune socială).
P7: Adevărat.
• Argument: Organizațiile au adesea propriile „instituții interne”. De exemplu, într-o organizație (o firmă), există instituții specifice precum regulamentul de ordine interioară sau codul de etică, care ghidează comportamentul membrilor din interiorul acelei structuri.
P8: Adevărat.
• Argument: Instituțiile „involuntare” sau organice (cum este moneda sau limbajul) apar adesea ca rezultat al acțiunii umane, dar nu neapărat al unui proiect uman deliberat. Oamenii pot avea ideea de schimb sau comunicare, dar instituția ca sistem complex se cristalizează în timp, prin practică repetată, nu printr-un decret inițial semnat de cineva.
5. Studiul de caz: Concluzii
Acest caz ilustrează perfect conceptul de stimulente perverse și importanța designului instituțional.
Concluzii:
• Indicatorii cantitativi greșiți denaturează calitatea: Oamenii tind să optimizeze exact ceea ce este măsurat și recompensat (greutatea sau suprafața), ignorând scopul final (utilitatea sticlei ca fereastră).
• Importanța regulilor corecte: Instituțiile (regulile de remunerare) determină comportamentul agenților economici. Dacă regula este prost concepută, rezultatul economic va fi ineficient, chiar dacă angajații respectă „litera legii”.
• Necesitatea adaptării: Simpla schimbare a unei reguli proaste cu una la fel de rigidă nu rezolvă problema; este nevoie de un cadru instituțional care să monitorizeze mai mulți parametri (calitate, utilitate, rezistență), nu doar o singură unitate de măsură.
Calin Cristian-Andrei, seria A, grupa 1413
1) Ca disciplina de studiu, economia institutionala se refera la analiza modului in care institutiile iau naştere si evolueaza, dar si la analiza impactului diferitelor seturi de reguli asupra performantei economice. Ca domeniu de cercetare stiintifica, economia institutionala se redera la o abordare de teorie economiae a institutiilor, dar si la integrarea institutiilor si a aranjamentelor institutionale in teoria economica.
2) Institutii: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Desteapta-te romane!”, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, postul Pastelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizatii: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa, familia, Automobil Clubul Roman, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3) Pentru cariera de economist, consider ca sunt importante urmatoarele institutii:
– moneda: a) in societate, aceasta functioneaza ca mijloc de schimb universal acceptat, dar si ca unitate de masura pentru valoare; b) pentru cariera de economist, moneda este folosita pentru a realiza calculul economic.
– contractul: a) in societate, acesta ofera predictibilitate si siguranta in tranzactii; b) intelegerea contractelor este esentiala, mai ales cand vorbim despre o cariera in economie.
– dreptul la proprietate privata: a) in societate, acesta ofera indivizilor, dar si firmelor, certitudinea ca pot dispune de bunurile, ideile si de roadele muncii lor; b) pentru o cariera in domeniul economic, acesta este relevant, deoarece analiza pietelor, dar si orice model economic presupune existenta bine-definita a unor drepturi de proprietate.
4) P2(FALS): Dupa cum sunt impuse membrilor comunitatii, institutiile se impart in interne si externe, nu in nationale si internationale.
P7(ADEVARAT): Orice organizatie poate crea si implementa institutii proprii pentru membrii sai.
P8(ADEVARAT): Faptul ca una sau mai multe persoane poseda o anumita constructie imaginara a unei institutii nu impiedica etichetarea acesteia ca fiind aparuta in mod spontan.
5) Cand institutiile recompenseaza o masuratoare anume (in cazul acesta, tonele de sticla), aceasta inceteaza a fi un bun indicator al performantei. Directorii si angajatii au axat productia exact pe indicatorul care le aducea bani, ignorand calitatea finala a produsului, foile de sticla fiind foarte groase (diminuand lumina care trecea prin ele) sau foarte subtiri (spargandu-se foarte usor).
1.Economia institutionala este o ramura a stiintei economice care studiaza rolul institutiilor in functionarea economiei.Ca disciplina de studiu,ea analizeaza modul in care regulile formale si cele informale influenteaza deciziile economice,performanta firmelor,dezvoltarea economica,etc.
2.Institutii:Constitutia
Dreptul de proprietate
Moneda
Tratatul de la Maastricht
Contractul
Imnul „Desteapta-te romane!”
Legea taximetriei
Casatoria
Codul rutier
Postul Pastelui
Legea falimentului
Bursa de studii
Biblia
Criteriile de la Copenhaga
Organizatii:Firma
Partidul politic
Academia de Studii Economice
Parlamentul European
Biserica Ortodoxa
Familia
Automobil Clubul Roman
Fondul Federal de Rezerve
Sindicatul
Bursa de la Londra
3.1. Dreptul de proprietate
a) Rol in societate:
Asigura securitatea juridica a bunurilor si stimuleaza investitiile si initiativa privata.
b) Relevanta pentru cariera:
Fara protectia proprietatii, activitatea antreprenoriala sau investitionala ar fi extrem de riscanta.
2. Legea falimentului
a) Rol in societate:
Reglementeaza iesirea firmelor ineficiente din piata si protejeaza creditorii.
b) Relevanta pentru cariera:
In domeniul financiar-contabil sau managerial, este esentiala pentru evaluarea riscului si restructurarea companiilor.
3. Tratatul de la Maastricht
a) Rol in societate:
A pus bazele Uniunii Economice si Monetare si a stabilit criterii fiscale si monetare pentru statele membre UE.
b) Relevanta pentru cariera:
Influenteaza politica fiscala, stabilitatea monetara si mediul investitional in care activeaza firmele europene.
4.P2. „Dupa cum sunt impuse membrilor comunitatii, institutiile se impart in nationale si internationale.”Clasificarea dupa modul de impunere este:institutii formale si neformale
P7. „Distinctia dintre institutii si organizatii nu exclude ca anumite institutii sa fie incorporate in organizatii.”- Adevarat:Organizatiile functioneaza pe baza unor reguli(institutii)
P8. „A spune ca o institutie a aparut involuntar nu inseamna neaparat ca nimeni nu s-a gandit la asa ceva inainte de aparitia ei.”-Adevarat:O institutie poate aparea spontan, chiar daca anumite persoane au anticipat sau dorit aparitia ei.
5. Analiza studiului de caz (URSS – productia de sticla)
–Plata la tona:
Obiectiv: maximizarea greutatii.
Rezultat: sticla foarte groasa.
Consecinta: calitate scazuta (lumina redusa).
– Plata la metru patrat:
Obiectiv: maximizarea suprafetei.
Rezultat: sticla foarte subtire.
Consecinta: fragilitate ridicata.
1. Economia instituțională este disciplina care studiază modul în care „regulile jocului” dintr-o societate, de la legi și drepturi de proprietate până la tradiții și norme etice, modelează comportamentul uman și determină succesul sau eșecul economic al unei națiuni.
2. Instituții
Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații
Firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Privind spre viitoarea mea carieră în rețelistică, îmi dau seama că certificarea CCNA nu este doar un set de comenzi învățate pe de rost, ci biletul meu de intrare într-un sistem guvernat de reguli care îmi protejează munca și îmi dau valoare pe piață. Fără aceste „ancore” legale, expertiza mea ar pluti într-un spațiu al nimănui, unde oricine ar putea să ignore efortul depus pentru a securiza o rețea.
Prima instituție care îmi vine în minte este dreptul de proprietate intelectuală. Pentru mine, aceasta este garanția că tehnologia pe care o învăț — tot ce înseamnă inovația din spatele Cisco IOS sau a protocoalelor proprietare — nu este un bun comun de care oricine se poate folosi oricum. Rolul său în societate este să dea valoare minții umane, iar pentru mine personal, este relevantă pentru că îmi asigură un loc de muncă stabil: companiile au nevoie de specialiști tocmai pentru că sistemele lor sunt protejate de licențe scumpe și complexe pe care nu oricine are dreptul sau priceperea să le gestioneze legal.
Apoi, consider că contractul este coloana vertebrală a fiecărei zile de muncă. În societate, contractul este cel care ne permite să dormim liniștiți că promisiunile vor fi respectate, iar în rețelistică, acesta se traduce prin acele SLA-uri (acorduri privind nivelul serviciilor) care îmi dictează ritmul vieții. Pentru cariera mea, contractul este cel care îmi dă autoritate; când spun că o rețea trebuie să aibă un uptime de 99.9%, nu o spun doar ca o ambiție tehnică, ci ca pe o obligație juridică pe care sunt plătit să o garantez. Este, practic, documentul care îmi transformă cunoștințele tehnice în responsabilitate profesională recunoscută.
În final, simt că Codul Penal (secțiunea privind criminalitatea informatică) este cel care îmi oferă demnitate și protecție. Într-o lume în care un administrator de rețea are acces la date sensibile, această instituție formală trasează o linie clară între mine, profesionistul etic, și un infractor cibernetic. Rolul ei social este de a curăța spațiul digital de abuzuri, iar pentru mine este esențială deoarece îmi validează rolul de „paznic” al infrastructurii. Știind că există legi care pedepsesc accesul neautorizat, munca mea de a configura firewall-uri sau liste de acces capătă o greutate reală, transformându-mă dintr-un simplu tehnician într-un apărător al integrității digitale.
Fără aceste trei instituții, certificarea mea CCNA ar fi doar o bucată de hârtie, iar rețeaua pe care o administrez ar fi un simplu fir fără nicio protecție în fața haosului.
4. P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.
Această afirmație este falsă deoarece criteriul de clasificare bazat pe modul de impunere și natura constrângerii împarte instituțiile în formale și informale. Instituțiile formale sunt cele create și aplicate prin mecanisme oficiale, precum legile sau regulamentele, în timp ce instituțiile informale derivă din tradiții, obiceiuri și norme sociale nescrise. Împărțirea în naționale și internaționale se referă strict la aria geografică sau politică de jurisdicție, nu la mecanismul prin care regulile sunt impuse indivizilor.
P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.
Propoziția este adevărată deoarece, deși în viziunea lui North instituțiile sunt „regulile” și organizațiile sunt „jucătorii”, cele două entități sunt interdependente. Orice organizație complexă, fie că este o firmă sau un partid politic, funcționează ca un micro-univers care își generează propriile instituții interne, cum ar fi regulamentele de ordine interioară, codurile etice sau ierarhiile de decizie. Astfel, organizația nu este doar un utilizator de reguli externe, ci și un „înveluș” în care sunt încorporate reguli specifice necesare coordonării membrilor săi.
P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.
Această afirmație este adevărată și face trimitere la distincția dintre instituțiile create deliberat și cele care apar organic. O instituție poate apărea prin „ordine spontană”, adică prin repetarea unor acțiuni individuale care se dovedesc eficiente, fără ca un legiuitor să le fi impus prin decret. Totuși, acest caracter involuntar al procesului colectiv de cristalizare a regulii nu interzice existența unor indivizi (precum Hume sau alți gânditori) care să fi intuit sau teoretizat utilitatea acelei reguli înainte ca ea să devină o normă socială general acceptată prin obișnuință.
5.
Oamenii fac ce sunt plătiți să facă, nu ce este util. Dacă îi plătești la kilogram, vor face lucruri grele; dacă îi plătești la metru, vor face lucruri subțiri. Ei nu urmăresc binele comun, ci propria recompensă.
Regulile proaste strică produsul. Când măsori doar cantitatea (cât de mult), calitatea (cât de bun) dispare întotdeauna. Fără o regulă care să verifice dacă sticla este rezistentă sau transparentă, rezultatul va fi un obiect inutil.
Planificarea de la birou nu bate realitatea. Cei care au scris legile în birou nu au prevăzut cum vor „trișa” muncitorii în fabrică. Asta arată că, dacă regula nu este testată și adaptată la realitate, ea va eșua mereu.
Midani Maha 1419 B
1. Economia institutionala, ca disciplina de studiu, analizeaza modul in care apar si evolueaza institutiile in urma alegerilor facute de indivizi in diferite contexte economice si politice.
Ca domeniu de cercetare, ea studiaza impactul institutiilor si al aranjamentelor institutionale asupra actiunii umane, prin sistemul de stimulente si constrangeri dar si asupra performantei economice.
2. Institutiile sunt “regulile jocului” iar organizatiile sunt “jucatorii”. Asadar, institutiile sunt: Constitutia, Dreptul de proprietate, Moneda, Tratatul de la Maastricht, Contractul, Imnul “Desteapta-te romane!”, Legea taximetriei, Casatoria, Codul rutier, Postul Pastelui, Legea falimentului, Biblia, Criteriile de la Copenhaga, Bursa de studii.
Iar organizatiile sunt: Firma, Partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa, Familia, Automobil Clubul Roman, Fondul Federal de Rezerve, Sindicatul, Bursa de la Londra.
3.
Codul Muncii
– Rolul in societate: Stabileste regulile de baza pentru angajare, concediere si drepturile salariatilor, asigurand un echilibru intre interesele firmei si protectia omului.
– Relevanta pentru cariera: Imi ofera predictibilitate. Stiu ce drepturi am si ce obligatii am fata de angajator, reducand riscul de abuzuri.
Regulamentul Intern (RI)
– Rolul in societate: Este o institutie interna care transforma o simpla adunare de oamnei intr-o organizatie functionala, stabilind disciplina si ordinea necesara.
– Relevanta pentru cariera: Mentine echilibru in echipa in care lucrez. Ma ajuta sa inteleg cum trebuie sa ma comport in comunitatea firmei pentru a evita conflicte.
Codul Fiscal/ Legislatia Impozitului pe Venit
– Rolul in societate: Este mecanismul prin care statul colecteaza resurse pentru bunuri publice (scoli, spitale, infrastructura). Este o institutie externa care modeleaza deciziile economice ale tuturor actorilor.
– Relevanta pentru cariera: Ma ajuta sa imi gestionez corect asteptarile salariale si sa imi planific bugetul personal in mod responsabil.
4.
P2 Falsa deoarece criteriul dupa care institutiile sunt impuse membrilor comunitatii se impart in interne si externe.
P7 Adevarata deoarece desi institutiile sunt “regulile” si organizatiile sunt “jucatori”, cursul precizeaza ca exista o mutualitate intre ele. Organizatiile isi creeaza propriile reguli interne pentru a functiona.
P8 Adevarata deoarece aceasta se refera la conceptul de ordine spontana. Chiar daca cineva poate anticipa avantajele unei reguli, aceasta nu devine o institutie reala pana cand nu este adoptata la nivel de masa prin interactiuni recurente. Asadar, o institutie poate aparea fara un “proiect” centralizat, fiind rezultat actiunii umane spontane, desi ideea de baza ar fi putut exista anterior in mintea cuiva.
5. Acest caz demonstreaza ca modul in care sunt proiectate institutiile determina in mod direct rezultatele economice, deoarece acestea creeaza o anumita structura de stimulente.
Indivizii au actionat rational incercand sa isi maximizeze interesul propriu (plata primita) in limitele regulilor impuse. Cand regula a vizat greutatea, au produs sticla groasa; cand a vizat suprafata, au produs sticla extrem de subtire.
Este esential ca regulile sa fie proiectate astfel incat sa alinieze interesul privat al individului cu interesul general, eficienta si calitatea.
O institutie “buna” ar trebui sa includa elemente care sa disciplineze comportamentul oportunist, asigurandu-se ca scopul individual nu este atins prin sacrificarea utilitatii produsului.
Nicolae Maria-Alexandra, grupa 1419
1. Economia instituțională studiază „regulile jocului” dintr-o societate și impactul acestora asupra performanței economice. Ca disciplină de studiu se concentrează pe procesul de apariție, transformare și evoluție a instituțiilor (regulilor) ca răspuns la schimbările din mediul economic și politic. Ca domeniu de cercetare științifică analizează riguros teoria economică a instituțiilor și aranjamentele instituționale, investigând modul în care seturile de reguli influențează comportamentul uman, stimulează dezvoltarea sau, dimpotrivă, mențin decalajele de bogăție între națiuni. Practic, explică de ce unele economii funcționează mai eficient decât altele prin prisma cadrului normativ.
2. Instituții: Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, Biblia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii (ca mecanism de alocare bazat pe reguli de performanță) și criteriile de la Copenhaga.
Organizații: Firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia (ca unitate socială de bază), Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul și Bursa de la Londra (ca entitate administrativă).
3. Trei instituții formale pe care le consider importante pentru cariera dorită sunt: contractual, dreptul de prorietate și codul muncii.
Contractul: Rol în societate: Reduce incertitudinea și riscul de nerespectare a promisiunilor între părți, oferind un cadru legal pentru schimburi. Relevanță în carieră: Este elementul cheie în orice colaborare; minimizează riscurile juridice și asigură o bază de încredere și predictibilitate în relațiile profesionale și comerciale.
Dreptul de proprietate: Rol în societate: Garantează utilizarea resurselor și posesia asupra roadelor muncii, fiind principalul stimulent pentru investiții și acumulare de capital. Relevanță în carieră: Protejează proprietatea intelectuală sau rezultatele materiale ale muncii proprii, oferind siguranța necesară pentru a inova și a construi un parcurs profesional stabil.
Codul muncii (Legislația muncii): Rol în societate: Reglementează raporturile dintre angajatori și angajați, stabilind drepturi și obligații clare (salariul minim, timpul de lucru, protecția socială) pentru a preveni abuzurile. Relevanță în carieră: Reprezintă plasa de siguranță a oricărui profesionist. Oferă claritate asupra dreptului la concediu, preaviz sau condiții de muncă sigure, permițând concentrarea pe performanță într-un cadru legal echitabil.
4. P2:FALS. Criteriul „național/internațional” se referă la aria de aplicabilitate sau jurisdicție. Clasificarea fundamentală a instituțiilor după modul în care sunt impuse este: formale (legi scrise, impuse de stat) și informale (obiceiuri, tradiții, coduri de conduită, impuse social).
P7:ADEVĂRAT. Deși sunt concepte diferite, instituțiile sunt încorporate în organizații. Organizațiile sunt „jucătorii” care funcționează după reguli proprii (regulamente interne, cultură organizațională); fără aceste instituții interne, organizația nu ar putea coordona acțiunile membrilor săi.
P8:ADEVĂRAT. Apariția involuntară (spontană) a unei instituții nu exclude faptul că anumiți indivizi s-au gândit la ea anterior. Instituția devine însă „spontană” atunci când se generalizează în societate prin practică și selecție naturală, nu printr-un decret sau un proiect centralizat deliberat.
5. Cazul demonstrează că regulile neclare sau greșit fundamentate transformă munca în risipă de resurse. Muncitorii nu au urmărit sabotarea calității, ci doar maximizarea veniturilor lor pe baza indicatorilor impuși (tone, apoi metri pătrați). În lipsa unor reguli rigide privind calitatea, adaptarea comportamentului la regulile de remunerare a dus la rezultate absurde: sticlă prea groasă (inutilă pentru lumină) sau prea subțire (fragilă). În ambele situații, s-au consumat materii prime și energie pentru a produce bunuri nefolositoare, demonstrând eșecul planificării care ignoră mecanismele de piață ce reglează natural raportul calitate-cantitate.
1. Economia instituțională se ocupă cu analiza instituțiilor, care includ atât reguli formale, cât și norme și obiceiuri informale. Acestea sunt elementele cheie care structurează și influențează comportamentul economic al indivizilor și organizațiilor, limitându-le și orientându-le acțiunile.
2. Exemple de instituții includ: dreptul de proprietate, constituția, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractele, reglementările privind taximetria, căsătoria, codul rutier, sărbătorile de Paște, legea falimentului, bursele de studii și criteriile de la Copenhaga. În ceea ce privește organizațiile, acestea pot fi reprezentate de firme, partide politice, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobile Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicate și Bursa de la Londra.
3. Banca Națională a României (BNR) are un rol esențial ca bancă centrală independentă, responsabilă pentru gestionarea politicii monetare, menținerea stabilității prețurilor și supravegherea sistemului bancar. Relevanța sa este mare, oferind oportunități de carieră de înaltă calitate în domeniul macroeconomiei și finanțelor, salarii competitive și perspective de lucru cu instituții precum BCE sau FMI. Se distinge ca una dintre puținele instituții românești cu un standard profesional ridicat.
Academia de Studii Economice (ASE) este principala instituție de învățământ economic din România, dedicată formării economiștilor și promovării cercetării aplicate. Aceasta are un rol crucial ca bază academică pentru elita economică locală, inclusiv ministere și BNR, iar obținerea unui masterat sau a unui doctorat aici, împreună cu networkingul, devin aproape esențiale pentru o carieră solidă.
Comisia Europeană joacă un rol important în formularea politicilor economice ale Uniunii Europene, monitorizând economiile statelor membre și coordonând distribuirea fondurilor. Este considerată o destinație de vârf pentru economiștii români, oferind salarii bogate, oportunități de impact real și expunere internațională, facilitând astfel accederea în poziții de vârf după întoarcerea în țară.
4. P2: Fals. Instituțiile se clasifică în funcție de natura impunerii lor, nu prin criteriul național/internațional (acesta se referă la domeniul de aplicare).
P7: Adevărat. Instituțiile pot fi integrate în organizații, exemplu fiind constituția în cadrul statului sau regulile interne dintr-o companie. Această distincție este analitică, nu absolută.
P8: Adevărat. Apariția involuntară se referă la emergență, nu la o planificare centralizată. Deși oamenii pot anticipa ideea, instituția se dezvoltă fără un design colectiv explicit, așa cum se întâmplă cu moneda derivată din schimburile de tip barter repetate.
5. Concluzii rapide despre modelul sovietic:
Când un indicator devine țintă, este compromis (Legea lui Goodhart): tonajul devine prea mare, iar micile producții devin prea subțiri. Calitatea reală este afectată.
Planificarea centralizată nu poate surprinde complexitatea produsului fără prețuri de piață și feedback din partea consumatorilor.
Incentivele ineficiente generează comportamente raționale la nivel individual, dar absurde pe plan social.
Sistemul sovietic a eșuat structural în alinierea producției cu nevoile reale, generând risipă masivă inevitabilă în absența unei piețe.
Ma scuzati, am uitat sa imi trec grupa.Eu sunt Catalin Vlad Marian de la grupa 1413
Jarcalau David Stefan, grupa 1418, seria B
1. Economia instituțională semnifică, pe de o parte, o abordare de teorie economică a instituțiilor şi, pe de altă parte integrarea instituţiilor şi a aranjamentelor instituţionale în teoria economică.
2. Institutii: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Desteapta-te romane!”, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, postul pastelui, legea falimentului, Biblia, criteriile de la Copenhaga, bursa de studii.
Organizatii: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, parlamentul european, Biserica Ortodoxa, familia, automobil clubul roman, fondul federal de rezerve, sindicatul, bursa de la Londra.
3. Contractul de munca —> stabilește anumite reguli intre doua sau mai multe părți pentru a asigura o buna funcționare a locului de munca.
Moneda —> reprezintă principalul mijloc de schimb prin care oamenii achiziționează bunuri sau servicii. Pentru cariera, banii reprezintă salariul și principala sursa de venit.
Asigurarea de sănătate —> reprezintă o soluție pentru accidentarea la locul de munca printr-o garanție a populației la medicamente și tratament medical. Pentru cariera, reprezintă o siguranță daca ceva neplăcut se întâmplă la serviciu.
4. P2) După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale. – Fals (Instituțiile se împart în formale și informale)
P7) Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații. – Adevărat (Multe organizații funcționează pe baza unor instituții)
P8) A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei. – Adevărat (Anumite concepte legate de instituția respectivă sigur existau și erau știute chiar daca nimeni nu a realizat-o pana atunci)
5. Idei principale: – Stimulentele au o influența mare asupra angajaților
– Axarea doar pe cantitate distruge calitatea
– Instituțiile ineficiente duc la rezultate slabe
Duca Alessio Stefan- Grupa 1415
1. Economia intitutionala studiaza rolul institutiilor – regulile formale si informale – in functionarea economiei. Ea analizeaza cum legile, normele sociale, traditiile si structurile juridice influenteaza comportamentul indivizilor si performanta economica. Autori precum Douglass North au aratat ca intitutiile reduc incertitudinea si costurile de tranzactie. Disciplina explica de ce unele tari sunt mai prospere decat altele si cum calitatea regulilor afecteaza dezvoltarea.
2.Institutii: constitutia,dreptul de proprietate,moneda,Tratatul de la Maanstricht,contractul, legea taximetriei,casatoria, codul rutier, postul Pastelui,legea falimentului,Biblia,criteriile de la Copenhaga, imnul”Desteapta-te romane!”.
Organizatii:firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa,familia,Automobil Clubul Roman,Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra,bursa de studii.
3.Pentru antreprenoriat, consider importante:
-Dreptul de proprietate: protejeaza activele si investitiile mele
-Legea falimentului: permita asumarea riscului si ofera mecanisme de reorganizare
-Contractul: asigura relatii clare cu partenerii si clientii
Toate ofera stabilitate si predictibilitate mediului de afaceri
4. P2-Fals. Institutiile nu se clasifica dupa nivel geografic, ci dupa modul de impunere (formale/informale)
P7-Adevarat. IInstitutiile pot functiona in interiorul organizatiilor (ex. reguli interne)
P8-Adevarat. O intitutie poate aparea spontan, chiar daca ideea exista anterior.
5.Studiul de caz arata ca indicatorii gresiti de performanta duc la comportamente oportuniste. Sistemul de sstimulente a determinat producatorii sa maximizeze cantitatea, nu calitatea. Concluzia este ca institutiile formale reguli de remunerare) modeleaza comportamentul economic; daca sunr prost concepute, genereaza rezultate ineficiente.
Mereanu Costina Mihaela,grupa 1419
1. Economia instituțională este o ramură a științei economice care analizează rolul instituțiilor – adică al regulilor formale și informale – în modelarea comportamentului economic și a performanței economice.
2. Instituțiile sunt reguli formale sau informale care creează constrângeri și stimulente pentru acțiunea umană, în timp ce organizațiile sunt structuri colective create pentru a urmări anumite scopuri și funcționează în cadrul acestor reguli.
Constituția, dreptul de proprietate, Tratatul de la Maastricht, contractul, legea taximetriei, codul rutier, legea falimentului, criteriile de la Copenhaga și bursa de studii sunt instituții formale, deoarece reprezintă reguli scrise și impuse prin mecanisme juridice. Moneda este tot o instituție formală, întrucât funcționează pe baza unui cadru legal care îi conferă valoare și putere de circulație.
3.Dreptul de proprietate
Rol în societate:
Este o instituție formală care stabilește cine controlează resursele. Creează stimulente pentru investiții și inovare.
Relevanță personală:
Fără protecția proprietății, investițiile și antreprenoriatul ar fi riscante.
Legea falimentului
Rol în societate:
Reglementează ieșirea firmelor ineficiente din piață. Face parte dintr-un aranjament instituțional care susține economia de piață.
Relevanță personală:
Reduce riscul sistemic și permite asumarea de riscuri calculate.
Contractul
Rol în societate:
Este o instituție formală care stabilește obligații reciproce. Reduce incertitudinea și costurile de tranzacție.
Relevanță personală:
Orice activitate profesională (angajare, parteneriat, credit) se bazează pe contracte.
4.P2 -fals
P7- adevărat
P8-adevarat
5.
Recompensarea în funcție de:
tone → sticlă foarte groasă
metri pătrați → sticlă foarte subțire
Analiză instituțională
Regulile de remunerare sunt parte dintr-un aranjament instituțional.
Ele creează stimulente specifice și determină acțiunea umană.
Directorii au reacționat rațional la constrângerile impuse de sistem.
Concluzii
1.Instituțiile determină comportamentul economic.
2.Actorii răspund la stimulente, chiar dacă rezultatul este ineficient social.
3.Un aranjament instituțional defectuos produce rezultate nedorite.
4.Economia planificată (spre deosebire de economie neoclasică de piață) poate genera distorsiuni majore dacă regulile sunt greșit formulate.
5.Performanța economică depinde nu doar de resurse, ci de calitatea instituțiilor.
Mereanu Costina Mihaela,grupa 1419
1. Economia instituțională este o ramură a științei economice care analizează rolul instituțiilor – adică al regulilor formale și informale – în modelarea comportamentului economic și a performanței economice.
2. Instituțiile sunt reguli formale sau informale care creează constrângeri și stimulente pentru acțiunea umană, în timp ce organizațiile sunt structuri colective create pentru a urmări anumite scopuri și funcționează în cadrul acestor reguli.
Constituția, dreptul de proprietate, Tratatul de la Maastricht, contractul, legea taximetriei, codul rutier, legea falimentului, criteriile de la Copenhaga și bursa de studii sunt instituții formale, deoarece reprezintă reguli scrise și impuse prin mecanisme juridice. Moneda este tot o instituție formală, întrucât funcționează pe baza unui cadru legal care îi conferă valoare și putere de circulație.
3.Dreptul de proprietate
Rol în societate:
Este o instituție formală care stabilește cine controlează resursele. Creează stimulente pentru investiții și inovare.
Relevanță personală:
Fără protecția proprietății, investițiile și antreprenoriatul ar fi riscante.
Legea falimentului
Rol în societate:
Reglementează ieșirea firmelor ineficiente din piață. Face parte dintr-un aranjament instituțional care susține economia de piață.
Relevanță personală:
Reduce riscul sistemic și permite asumarea de riscuri calculate.
Contractul
Rol în societate:
Este o instituție formală care stabilește obligații reciproce. Reduce incertitudinea și costurile de tranzacție.
Relevanță personală:
Orice activitate profesională (angajare, parteneriat, credit) se bazează pe contracte.
4.P2 -fals
P7- adevărat
P8-adevarat
5.
Recompensarea în funcție de:
•tone → sticlă foarte groasă
•metri pătrați → sticlă foarte subțire
Analiză instituțională
Regulile de remunerare sunt parte dintr-un aranjament instituțional.
Ele creează stimulente specifice și determină acțiunea umană.
Directorii au reacționat rațional la constrângerile impuse de sistem.
Concluzii
1. Instituțiile determină comportamentul economic.
2. Actorii răspund la stimulente, chiar dacă rezultatul este ineficient social.
3. Un aranjament instituțional defectuos produce rezultate nedorite.
4. Economia planificată (spre deosebire de economie neoclasică de piață) poate genera distorsiuni majore dacă regulile sunt greșit formulate.
5. Performanța economică depinde nu doar de resurse, ci de calitatea instituțiilor.
1.Economia instituțională, ca și disciplină, este o abordare integrată despre economie și instituții alături de semnificația lor despre modul în care oamenii își îndeplinesc sarcinile. Totodată acesta este un domeniu de analiză economică cât de cât diferită.
2.Organizații: firma, constituția, partidul politic, A.S.E., Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, sindicatul.
Instituții: dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul “Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, Fondul Federal de Rezerve, legea falimentului, bursa de studii, Bursa de la Londra, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
3.Codul rutier, deoarece trebuie să fiu sigur că nu fac un accident rutier și să nu rănesc alți șoferi/pietoni. Codul rutier a fost inventat pentru a învăța conducătorii auto să meargă cu vehiculele pe șosele și cum să reacționeze în anumite situații.
Dreptul de proprietate, întrucât trebuie să fiu conștient de regulile mele ca și proprietar de apartament/bloc. Aceste drepturi au fost create pentru a învăța indivizii de regulile care trebuie să le respecte ca și proprietari.
Contractul, pentru că vreau să fiu în conformitate cu drepturile și obligațiile mele ca și angajat. Contractul a fost creat pentru a stabili regulile dintre un angajat și angajatorul acestuia, atât drepturile, cât și obligațiile.
4. P7. Adevărat, pentru că anumite instituții trebuie să fie încorporate în anumite organizații pentru a menține și stabili ordinea în organizații (spre exemplu contractul trebuie să existe în orice firmă ca să stabilească drepturile și obligațiile salariatului și angajatului).
P2. Fals, deoarece într-o întreagă comunitate internă există numai instituții interne.
P8. Adevărat, întrucât ar fi existat o persoană care s-ar fi gândit la o instituție, dar nu a avut curajul să o spună.
5. Cum se precizează mai sus, directorii fabricilor producătoare de sticlă au realizat că Uniunea Sovietică le dădea bani în funcție de cantitatea de sticlă produsă, până când aceștia făceau sticlă din c e în ce mai groasă, încât Uniunea le dădea bani în funcție de metrul pătrat produs. Ca și răspuns, producătorii făceau sticlă foarte subțire, probabil la momentul acela păsându-le numai de cât de mare este dimensiunea sticlei. În concluzie, firmele trebuie să fie pregătite de bruștele schimbări economice aduse de stat, ar nu la un punct unde produsul finit al acestora să scadă în calitate.
Mereanu Costina Mihaela,grupa 1419
1. Economia instituțională este o ramură a științei economice care analizează rolul instituțiilor – adică al regulilor formale și informale – în modelarea comportamentului economic și a performanței economice.
2. Instituțiile sunt reguli formale sau informale care creează constrângeri și stimulente pentru acțiunea umană, în timp ce organizațiile sunt structuri colective create pentru a urmări anumite scopuri și funcționează în cadrul acestor reguli.
Constituția, dreptul de proprietate, Tratatul de la Maastricht, contractul, legea taximetriei, codul rutier, legea falimentului, criteriile de la Copenhaga și bursa de studii sunt instituții formale, deoarece reprezintă reguli scrise și impuse prin mecanisme juridice. Moneda este tot o instituție formală, întrucât funcționează pe baza unui cadru legal care îi conferă valoare și putere de circulație.
3.Dreptul de proprietate
Rol în societate:
Este o instituție formală care stabilește cine controlează resursele. Creează stimulente pentru investiții și inovare.
Relevanță personală:
Fără protecția proprietății, investițiile și antreprenoriatul ar fi riscante.
Legea falimentului
Rol în societate:
Reglementează ieșirea firmelor ineficiente din piață. Face parte dintr-un aranjament instituțional care susține economia de piață.
Relevanță personală:
Reduce riscul sistemic și permite asumarea de riscuri calculate.
Contractul
Rol în societate:
Este o instituție formală care stabilește obligații reciproce. Reduce incertitudinea și costurile de tranzacție.
Relevanță personală:
Orice activitate profesională (angajare, parteneriat, credit) se bazează pe contracte.
4.P2 -fals
P7- adevărat
P8-adevarat
5. Situația
Recompensarea în funcție de:
•tone → sticlă foarte groasă
•metri pătrați → sticlă foarte subțire
Analiză instituțională
Regulile de remunerare sunt parte dintr-un aranjament instituțional.
Ele creează stimulente specifice și determină acțiunea umană.
Directorii au reacționat rațional la constrângerile impuse de sistem.
Concluzii
1. Instituțiile determină comportamentul economic.
2. Actorii răspund la stimulente, chiar dacă rezultatul este ineficient social.
3. Un aranjament instituțional defectuos produce rezultate nedorite.
4. Economia planificată (spre deosebire de economie neoclasică de piață) poate genera distorsiuni majore dacă regulile sunt greșit formulate.
5. Performanța economică depinde nu doar de resurse, ci de calitatea instituțiilor.
Militaru Elena,Grupa1419.
1.Economia instituțională este disciplina care analizează modul în care instituțiile apar și evoluează ca rezultat al acțiunii umane. Obiectul său de cercetare este aranjamentul instituțional, privit ca un set de reguli ce furnizează stimulente și constrângeri indivizilor. Spre deosebire de economia neoclasică, aceasta folosește individualismul metodologic și subiectivismul pentru a explica realitatea ca un sistem complex, respingând holismul și recunoscând că performanța economică este dependentă de cadrul instituțional.
2.Conform distincției fundamentale (regulile jocului vs. jucătorii), clasificarea este următoarea:
INSTITUȚII: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
ORGANIZAȚII: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3.Instituții formale pentru cariera profesională
Contractul: Ca instituție formală și externă, are rolul de a asigura coordonarea descentralizată a acțiunilor, fiind esențial pentru securitatea juridică a tranzacțiilor în carieră.
Dreptul de proprietate: Un aranjament instituțional care oferă stimulente pentru investiția în capitalul uman și protejează rezultatele muncii proprii.
Legea falimentului: O regulă externă ce stabilește constrângeri de ieșire de pe piață, fiind relevantă pentru asumarea responsabilă a riscului antreprenorial.
4.P2. FALS. După modul în care sunt impuse, instituțiile se împart în instituții interne (spontane, sancționate informal) și instituții externe (ierarhice, sancționate formal), nu în naționale/internaționale.
P7. ADEVĂRAT. Distincția dintre instituții și organizații nu este exclusivă; organizațiile pot încorpora propriile reguli interne (instituții formale sau informale) pentru a funcționa.
P8. ADEVĂRAT. Propoziția reflectă apriorismul (existența unor adevăruri sintetice a priori). O instituție poate apărea involuntar ca „ordin spontan”, chiar dacă a fost anterior teoretizată, nefiind necesară confirmarea prin empirism pentru a deveni o regularitate socială.
5.Cocluzii:
Studiul confirmă că modificarea stimulentelor influențează acțiunea umană într-o manieră predictibilă. Eșecul sistemului socialist s-a datorat ignorării subiectivismului și imposibilității calculului economic (Mises/Hayek). Planificatorul a impus reguli cantitative (tone/metri pătrați) care au generat rezultate injuste și risipă, demonstrând că fără un cadru instituțional de piață corect, resursele sunt alocate ineficient.
Iolea Andreea Teodora, grupa 1417 seria B, FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI COMUNICARE ÎN AFACERI
1. Economia instituțională se concentrează pe studiul instituțiilor, adică al regulilor formale (legi, drepturi de proprietate) și al celor informale (norme sociale, tradiții) și asupra modului în care aceste reguli influențează comportamentele economice și rezultatele economice.
2. Raspuns b), Argumentare : Economia arată că oamenii răspund la stimulente, nu doar la salarii sau note.
3. În modelele economice clasice se presupune adesea că indivizii au informație completă și perfectă și pot evalua toate alternativele pentru a-și maximiza utilitatea. În practică, oamenii nu cunosc toate detaliile pieței, nu pot prevedea viitorul și nu pot procesa infinit de multă informație. Această discrepanță a fost studiată și de alți economiști, care au arătat că deciziile umane sunt adesea bazate pe informații limitate și reguli simple de decizie, nu pe optimizare perfectă.
4. Apriorismul susține că anumite principii economice pot fi derive logic din natura acțiunii umane, fără a necesita testare empirică. În acest cadru, legea utilității marginale descrescânde — ideea că satisfacția suplimentară scade pe măsură ce consumăm mai mult dintr-un bun — nu este o „lege fizică” testabilă, ci rezultă din modul în care preferințele indivizilor sunt ordonate. În școală se argumentează că astfel de legi decurg din raționamentul logic despre cum oamenii prioritizează nevoile, mai degrabă decât din date statistice directe.
5. O coincidență este o asociere întâmplătoare între două fenomene care apar împreună, fără a exista un mecanism cauzal demonstrat. Pentru a vorbi despre dovadă, trebuie să existe o explicație logică sau un mecanism cauzal verificabil care arată cum un fenomen îl generează pe celălalt și trebuie să fie eliminată posibilitatea ca legătura să fie întâmplătoare. Concordanța temporară nu e suficientă pentru a susține o relație de cauzalitate.
6. Într-un astfel de cadru, stimulentele pentru punctualitate sunt nule. Dacă prezența întârziată nu atrage consecințe, iar ședințele nu pot începe fără toți, fiecare participant are un stimulent să întârzie fără costuri, ceea ce poate conduce la întârzieri repetate sau blocaje. Aceasta este o problemă tipică de aliniere a stimulentelor și evidențiază importanța sancțiunilor pentru a preveni comportamente nedorite.
7. „Universitatea” este o expresie colectivă. În realitate, emoțiile apar doar la indivizi. Când cineva spune „universitatea este mândră”, se referă la faptul că diferite persoane — profesori, colegi sau conducerea — experimentează acea mândrie. Instituțiile nu au sentimente propriu-zise; doar indivizii o pot avea.
8. „Acțiunea umană este, în mod necesar, rațională” — dacă prin rațional înțelegem orientată către un scop subiectiv ales de agent, atunci nu poate fi contrazisă, pentru că fiecare acțiune urmărește un scop (chiar și eronat), iar economia presupune această logică de alegere.
„Acțiunea umană este eminamente individuală” — chiar și acțiunile care par colective sunt efectuate de indivizi concreți. Chiar și acțiunea „colectivă” este rezultatul unor acțiuni individuale coordonate.
9. Când Maica Tereza a decis să folosească premiul în scopul construirii unei leprozerii, ea a făcut o alegere în conformitate cu valorile și obiectivele ei. Din perspectiva economică, orice decizie intenționată este orientată spre satisfacerea unor scopuri proprii, chiar dacă acel scop este altruist. Economia analizează structura alegerii, nu judecă moralitatea scopurilor.
10. în primul caz, state, organizații internaționale, ONG-uri sau donatori specifici iau măsuri concrete; în al doilea caz, miniștri, parlamentari sau agenți economici implementează politici publice.
11. A apărut spontan: moneda, bunele maniere, limbajul
Nu au apărut spontan: codul rutier, regulile de trafic, constituţia,legislaţia privind mediul, legea electorală.
12. Instituţii : constituţia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deşteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paştelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizatii : firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
1.Fals
2.Fals
3.Adevărat
4.Adevărat
5.Adevărat
6.Adevărat
7.Adevărat
8.Adevărat
9.Fals
1. Prioritate la cozi pentru femeile gravide (Polonia, anii 1980)
Situația: Fiecare al treilea loc în coadă era rezervat femeilor gravide pentru a le reduce dificultățile.
Analiză: Măsura oferă un stimulent direct pentru a reduce timpul petrecut la coadă. Totuși, decizia de a rămâne gravidă pentru a beneficia de prioritate este nerealistă; graviditatea este determinată de factori biologici și personali, nu de coadă.
Concluzie: Politica a redus timpul efectiv la coadă pentru femeile gravide, demonstrând că stimulentele afectează comportamentul în limite rezonabile, dar nu modifică scopuri fundamentale.
2. Robinson Crusoe și reguli autoimpuse
Situația: Crusoe își instalează un ceas deșteptător pentru a-și regla activitățile.
Analiză: Libertatea sa nu este eliminată; el își limitează parțial comportamentul pentru a evita greșeli sau pierderi de oportunitate. Impunerea regulilor este rațională, deoarece maximizează beneficiile și reduce costurile erorilor.
Concluzie: Restrângerea voluntară a libertății pentru a evita efectele negative ale imperfecțiunii este o strategia rațională de auto-control.
3. Fabricile de sticlă din Uniunea Sovietică
Situația: Recompensarea după tone a produselor a dus la sticlă groasă, apoi plata după metri pătrați a produs sticlă prea subțire și fragilă.
Analiză: Modificarea stimulentelor a schimbat comportamentul lucrătorilor și rezultatul producției. Exemplul arată că oamenii acționează conform stimulentelor instituționale și că reguli prost aliniate duc la rezultate nedorite.
Concluzie: Stimulentele contează! Regula de recompensare trebuie să fie corelată cu obiectivul dorit (calitate și cantitate).
4. Conservarea resurselor și prețurile
Situația: Creșterea prețurilor la lemn și ulei de balenă a stimulat conservarea resurselor și căutarea de alternative (cărbune, petrol lampant).
Analiză: Amenințarea cu epuizarea resurselor a creat stimulente economice pentru eficiență și inovație. Creșterea prețului a coordonat comportamentele consumatorilor și producătorilor.
Concluzie: Piața și prețurile reglează utilizarea resurselor; stimulentele economice determină adaptarea și inovarea în fața penuriei.
1. Svetozar Pejovich – Economic Analysis of Institutions and Systems
Idei principale: Producția și schimbul sunt mijloacele prin care oamenii rezolvă problemele create de raritate.
Capacitatea individului de a înțelege și folosi informațiile este limitată de complexitatea mediului și limitele cognitive.
Valorile, experiențele, tradițiile și motivațiile influențează percepțiile și deciziile.
Instituțiile („regulile jocului”) apar pentru a reduce incertitudinea în interacțiunile umane și pentru a facilita cooperarea și schimbul.
Concluzie: Instituțiile sunt instrumente esențiale pentru coordonarea și reducerea riscurilor inerente comportamentului uman.
2.Ludwig von Mises – Human Action
Idei principale: Gândirea este întotdeauna individuală; societatea nu „gândește” în sine.
Evoluția rațiunii umane are loc în cadrul societății, dar realizarea gândirii aparține indivizilor.
Limbajul este un instrument al gândirii și al acțiunii; conceptele sunt încorporate în termeni.
Concluzie: Analiza economică trebuie să se bazeze pe individ, nu pe entități colective abstracte; instituțiile și societatea există pentru a structura acțiunile indivizilor.
3. Douglass North – Institutions, Institutional Change and Economic Performance
Idei principale: Regulile formale includ: politice, juridice, economice și contracte.
Ierarhia regulilor merge de la constituții → acte legislative → contracte individuale.
Regulile politice stabilesc structura decizională; regulile economice definesc drepturile de proprietate.
Scopul regulilor este facilitarea schimbului și coordonarea interacțiunilor economice, dar democrația politică nu echivalează cu piețele concurențiale.
Concluzie: Structura instituțională formală definește cadrul și limitele în care indivizii și organizațiile interacționează economic și politic.
4. Geoffrey M. Hodgson – Economics and Institutions
Idei principale: Piața nu este doar un concept teoretic, ci un set de instituții sociale care permit schimburile.
Schimbul implică acorduri contractuale privind drepturile de proprietate.
Piețele sunt instituționalizate, adică structurate, organizate și autorizate prin reguli sociale și economice.
Concluzie: Piața funcționează datorită instituțiilor care îi asigură stabilitatea, credibilitatea și posibilitatea de a realiza tranzacții eficiente.
BORDEI DARIA-CRISTINA ,grupa 1413
1.Economia instituțională este disciplina care studiază instituțiile, adică regulile după care funcționează societatea, și modul în care aceste reguli influențează acțiunea umană și performanța economică.
Ca domeniu de cercetare, economia instituțională analizează:
• cum apar și evoluează instituțiile,
• cum influențează ele comportamentul oamenilor prin stimulente și constrângeri,
• cum explică instituțiile diferențele de dezvoltare economică dintre țări.
Instituțiile sunt „regulile jocului”, iar economia instituțională studiază cum aceste reguli modelează alegerile oamenilor și rezultatele economice.
2. Instituții
• constituția
• dreptul de proprietate
• moneda
• Tratatul de la Maastricht
• contractul
• imnul „Deșteaptă-te române!”
• legea taximetriei
• căsătoria
• codul rutier
• familia
• postul Paștelui
• legea falimentului
• bursa de studii
• Biblia
• criteriile de la Copenhaga
Organizații
• firma
• partidul politic
• Academia de Studii Economice
• Parlamentul European
• Biserica Ortodoxă
• Automobil Clubul Român
• Fondul Federal de Rezerve
• sindicatul
• Bursa de la Londra
3. Dreptul de proprietate
a) Rol în societate:
Protejează bunurile și investițiile oamenilor și firmelor. Oferă siguranță juridică și stimulează activitatea. economică.
b) Relevanță pentru carieră:
Orice carieră implică venituri, contracte sau bunuri. Dreptul de proprietate asigură protecția muncii și veniturilor mele.
Contractul
a) Rol în societate:
Stabilește regulile schimburilor economice și obligațiile părților. Face posibilă cooperarea între oameni și firme.
b) Relevanță pentru carieră:
Orice angajare sau colaborare se bazează pe contract. Contractul îmi definește salariul, obligațiile și drepturile.
Codul muncii
a) Rol în societate:
Reglementează relațiile dintre angajatori și angajați și stabilește drepturile și obligațiile fiecărei părți.
b) Relevanță pentru carieră:
Determină condițiile de muncă, salariul, concediul și protecția legală ca angajat.
4. P2-F
Instituțiile se împart după modul în care sunt impuse în:
• instituții interne
• instituții externe
Nu în naționale și internaționale.
P7-A
Instituțiile sunt reguli, iar organizațiile funcționează pe baza regulilor.
De exemplu, o firmă (organizație) are reguli interne (instituții). Deci instituțiile pot exista în interiorul organizațiilor.
P8-A
O instituție poate apărea spontan prin interacțiunile oamenilor, chiar dacă unele persoane au avut idei despre ea înainte.
Apariția spontană nu înseamnă lipsa totală a intenției individuale.
5. În prima situație, plata se făcea în funcție de tonele produse.
Rezultatul a fost producerea unei sticle foarte groase, deoarece muncitorii erau interesați să crească greutatea.
După schimbarea regulii, plata s-a făcut în funcție de metrii pătrați.
Rezultatul a fost producerea unei sticle foarte subțiri, deoarece muncitorii erau interesați să crească suprafața.
Concluzii
Stimulentele contează.
Oamenii își adaptează comportamentul în funcție de regulile după care sunt recompensați.
Instituțiile influențează rezultatele economice.
Regulile de remunerare au determinat direct modul de producție.
Indicatorii greșiți produc rezultate greșite.
Fabricile au urmărit indicatorul cerut, nu calitatea produsului.
Regulile trebuie concepute atent.
O instituție prost gândită poate duce la rezultate absurde sau ineficiente.
Militaru Andreea Florentina Grupa 1419 Seria B
1. Economia instituțională studiază:
• rolul instituțiilor în structurarea comportamentului uman
• modul în care stimulentele și constrângerile influențează acțiunile indivizilor și organizațiilor;
• relația dintre instituții și organizații;
• procesul de apariție (spontană sau intenționată) și evoluție a regulilor sociale.
Ca domeniu științific, economia instituțională:
• pornește de la acțiunea umană individuală
• recunoaște subiectivismul, incertitudinea și timpul
• analizează societatea ca un aranjament instituțional
2. Instituții vs. Organizații
Instituții = regulile jocului
Organizații = jucătorii
ORGANIZAȚII: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă Română, sindicatul
INSTITUȚII: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul
3. Trei instituții formale importante pentru carieră
1. Dreptul de proprietate
Rol: Stabilește cadrul juridic al deținerii, utilizării și transferului bunurilor. Asigură predictibilitate și protecție legală.
Relevanță: Fără protecția proprietății nu pot exista investiții, contracte sau dezvoltare profesională în domeniul economic.
2. Legea falimentului
Rol: Reglementează ieșirea ordonată din piață și protejează creditorii.
Relevanță: Pentru o carieră în economie/finanțe/management, înțelegerea riscului și a mecanismelor de insolvență este esențială.
3. Constituția
Rol: Stabilește cadrul fundamental al organizării statului și al drepturilor cetățenești.
Relevanță: Determină stabilitatea mediului economic, protecția libertății contractuale și a inițiativei private.
4. Adevărat / Fals
P2 „După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.” FALS
Argument:
Conform cursului, criteriul este: instituții interne, instituții externe
Nu clasificarea național/internațional.
P7 „Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.” ADEVĂRAT
Argument: Instituțiile sunt reguli, organizațiile sunt jucători.
Organizațiile funcționează în baza unor reguli și pot încorpora reguli interne sau externe în structura lor.
P8 „A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.” ADEVĂRAT
Argument: Cursul precizează explicit că existența unei idei despre o instituție nu înseamnă că aceasta a fost creată intenționat. O instituție poate apărea spontan.
5. Analiza detaliată a studiului de caz
Contextul problemei: În fosta Uniune Sovietică, fabricile de sticlă erau remunerate:
1. inițial – în funcție de tonele produse;
2. ulterior – în funcție de metrii pătrați produși.
În ambele situații au apărut efecte nedorite: sticlă prea groasă (pentru maximizarea tonajului), sticlă prea subțire (pentru maximizarea suprafeței).
Interpretare din perspectiva economiei instituționale
1. Rolul instituțiilor ca sistem de stimulente și constrângeri
Economia instituțională definește instituțiile drept regulile jocului, adică ansamblul de stimulente și constrângeri care structurează comportamentul.
Regula de remunerare este o instituție formală externă, impusă ierarhic de autoritate.
Această regulă a modificat structura stimulentelor:
• când plata era la tonă → stimulent pentru creșterea greutății;
• când plata era la metru pătrat → stimulent pentru creșterea suprafeței.
Directorii și angajații au reacționat rațional la aceste stimulente.
2. Raționalitatea acțiunii umane
Conform cursului, acțiunea umană este întotdeauna rațională (intenționată și orientată spre scop).
Scopul agenților: maximizarea remunerației.
Mijloacele: ajustarea grosimii sticlei.
Rezultatele au fost ineficiente din punct de vedere social, dar raționale din punct de vedere individual.
Acest caz confirmă distincția: acțiune rațională ≠ rezultat eficient.
3. Autoritatea a presupus că: un indicator cantitativ (tone / metri pătrați) poate reflecta performanța reală.
Însă: calitatea produsului nu era inclusă în sistemul de stimulente; instituția ignora informația dispersată și realitatea pieței.
Rezultatul: distorsiuni sistematice.
4. Absența mecanismului pieței
Într-o economie de piață: consumatorii sancționează calitatea slabă; profitul și pierderea funcționează ca mecanisme corective.
În sistemul sovietic: nu exista un mecanism autentic al profitului; sancțiunea era legată doar de îndeplinirea planului.
Prin urmare, instituțiile formale nu erau aliniate cu nevoile reale ale societății.
Grupa 1419
1. Economia instituțională studiază regulile jocului economic și modul în care acestea modelează comportamentul indivizilor, organizațiilor și al statelor.
2. Instituții-Constituția
Dreptul de proprietate
Moneda (ca instituție socială a schimbului)
Tratatul de la Maastricht
Contractul
Imnul „Deșteaptă-te române!”
Legea taximetriei
Căsătoria
Codul rutier
Postul Paștelui
Legea falimentului
Bursa de studii
Biblia
Criteriile de la Copenhag
Organizații-Firma
Partidul politic
Academia de Studii Economice
Parlamentul European
Biserica Ortodoxă
Familia
Automobil Clubul Român
Federal Reserve System
Sindicatul
London Stock Exchange
3. 1. Constituția României
a) Rol în societate:
Stabilește cadrul juridic fundamental al statului și garantează dreptul la muncă, libertatea economică și dreptul de proprietate.
b) Relevanță pentru carieră:
Îmi permite să desfășor activități economice legal, să îmi deschid o firmă de design și să lucrez independent, în condiții de protecție juridică.
⸻
2. Legea dreptului de autor (Legea nr. 8/1996)
a) Rol în societate:
Protejează creațiile intelectuale și drepturile autorilor asupra operelor lor.
b) Relevanță pentru carieră:
Proiectele de design interior sunt creații originale, iar legea îmi protejează ideile, planurile și conceptele împotriva utilizării neautorizate.
⸻
3. Codul civil (reglementarea contractelor)
a) Rol în societate:
Reglementează raporturile juridice dintre persoane, inclusiv contractele și obligațiile.
b) Relevanță pentru carieră:
În activitatea de design interior voi încheia contracte cu clienții și furnizorii, iar cadrul legal îmi oferă siguranță privind plățile, termenele și responsabilitățile.
4. P2-Fals
P7- Adevărat
P8-Adevărat
P2 – Fals
Naționale/internaționale este o clasificare după nivelul de aplicare, nu după modul de impunere. După modul de impunere, instituțiile sunt formale sau informale.
P7 – Adevărat
Organizațiile funcționează pe baza unor reguli (instituții), deci pot încorpora instituții fără a se confunda cu ele.
P8 – Adevărat
O instituție apărută involuntar se formează evolutiv, nu printr-o decizie unică, dar asta nu exclude ca ideea să fi fost gândită anterior.
5. Modul în care sunt concepute incentivele influențează direct comportamentul angajaților și calitatea produsului.
Recompensele bazate pe cantitate pot duce la rezultate ineficiente sau nedorite (foarte groasă sau foarte subțire).
Este important ca regulile și instituțiile care ghidează activitatea economică să fie corelate cu obiectivele reale, nu doar cu indicatori simplistici.
Schimbarea regulilor fără o viziune completă poate crea efecte neașteptate și contraproductive.
1.
Economia instituțională este disciplina care studiază instituțiile – adică regulile formale și informale ale societății – și modul în care acestea influențează funcționarea economiei. Ea explică cum calitatea cadrului instituțional afectează activitatea economică, nivelul și creșterea PIB-ului, precum și structura și echilibrul bugetului de stat.
2.
Instituții (reguli, norme, cadre care structurează comportamentele):
• Constituția
• Dreptul de proprietate
• Moneda
• Tratatul de la Maastricht
• Contractul
• Imnul „Deșteaptă-te, române!”
• Legea taximetriei
• Căsătoria
• Codul rutier
• Biblia
• Criteriile de la Copenhaga
Organizații (entități care funcționează conform unor reguli, având membri și scopuri concrete):
• Firma
• Partidul politic
• Academia de Studii Economice
• Parlamentul European
• Biserica Ortodoxă
• Familia
• Automobil Clubul Român
• Postul Paștelui
• Fondul Federal de Rezerve
• Sindicatul
• Bursa de studii
• Bursa de la Londra
3.
Contractul individual de muncă
• Rol în societate: reglementează relația dintre angajat și angajator, stabilind drepturi și obligații clare (salariu, program, concediu, protecție socială).
• Relevanță pentru mine ca individ: îmi oferă siguranță financiară și protecție legală. Ca viitor economist, înțelegerea contractelor este esențială pentru negociere, gestionarea resurselor umane și relațiile profesionale.
Sistemul fiscal (impozite și taxe)
• Rol în societate: asigură resursele financiare ale statului pentru servicii publice (educație, sănătate, infrastructură).
• Relevanță pentru mine ca individ: influențează direct venitul meu net, deciziile de consum și economisire. Ca viitor economist, trebuie să înțeleg impactul taxării asupra comportamentului economic.
Regulile sistemului universitar
• Rol în societate: stabilesc criterii de evaluare, promovare și formare profesională.
• Relevanță pentru mine ca individ: îmi influențează parcursul educațional și oportunitățile viitoare pe piața muncii.
4.
• P2. „După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.” – Adevărat
• P7. „Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.” – Adevărat
• P8. „A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.” – Adevărat
5. Studiu de caz
Analiză și concluzii:
• Problema a apărut din cauza stimulentelor greșit gândite: plata după tonele produse a încurajat producția multă, dar de slabă calitate (sticlă prea groasă).
• Când s-a schimbat plata să fie după metri pătrați, producția s-a ajustat, dar a apărut o altă problemă: sticla devenea prea subțire și se rupea ușor.
• Concluzie: acest exemplu arată că regulile și instituțiile influențează direct comportamentul oamenilor în economie. Regulile trebuie să fie bine echilibrate pentru a evita efectele nedorite, iar ajustarea lor este importantă pentru a obține rezultate bune și calitate în producție.
1.Ce este economia instituțională?
Economia instituțională studiază regulile și normele care influențează modul în care oamenii și organizațiile iau decizii economice. Nu se concentrează doar pe piață sau pe agenții economici, ci pe cadrul în care aceștia acționează.
Această disciplină analizează cum apar instituțiile, cum se modifică în timp și cum afectează performanța economică. Ideea de bază este că regulile jocului economic contează foarte mult pentru rezultate.
2.Instituții și organizații
Instituții:
Constituția; Dreptul de proprietate; Moneda; Contractul; Legea falimentului; Codul rutier; Căsătoria; Familia; Criteriile de la; Copenhaga; Tratatul de la Maastricht; Biblia; Imnul „Deșteaptă-te române!”
Organizații:
Firma; Partidul politic; Academia de Studii Economice; Parlamentul European; Biserica Ortodoxă; Sindicatul; Fondul; Federal de Rezerve; Bursa de la Londra
•Instituțiile stabilesc regulile, organizațiile acționează în cadrul lor.
3.Trei instituții formale importante pentru carieră
•Dreptul de proprietate
Oferă siguranță asupra bunurilor.
Este esențial pentru investiții și dezvoltare economică.
•Contractul
Reglementează relațiile economice.
Stă la baza oricărui loc de muncă sau tranzacții.
•Legea falimentului
Permite ieșirea controlată din piață.
Importantă pentru analiza riscului economic.
4.Adevărat / Fals
P2.FALS – Clasificarea corectă este în instituții formale și informale.
P7.ADEVĂRAT – Regulile sunt aplicate prin organizații.
P8.FALS – O idee poate exista înainte, chiar dacă instituția apare spontan.
5.Studiu de caz: Angajații erau plătiți:
La început după greutate – sticlă prea groasă;
Apoi după suprafață – sticlă prea subțire.
Concluzie: regulile de plată au fost greșit alese și nu au ținut cont de calitate. Angajații au reacționat logic la stimulente, dar rezultatul a fost ineficient.
Comportamentul economic depinde direct de regulile stabilite.
Nume/prenume: Nistor Bianca-Alexia, grupa 1419, seria B
1. Economia institutionala, ca disciplina de studiu, se refera la aparitia si transformarea/evolutia instituiilor (regulilor) si impactul seturilor de reguli asupra performantei economice. Ca domeniu de cercetare, analizeaza din punct de vedere economic, stiintific si didactic teoria economica a institutiilor si aranjamentele institutionale in teoria economica. Economia institutionala studiaza regulile dupa care functioneaza societatea si economia, dar si modul in care influenteaza dezvoltarea economica si comportamentul oamenilor.
2. Institutiile (REGULI) sunt: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul ,,Desteapta-te romane!”, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, familia, postul Pastelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizatiile (grup de oameni care functioneaza dupa reguli) sunt: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa, Automobil Clubul Roman, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Prima institutie, Contractul: a)reduce riscul de incalcare/nerespectare a promisiunilor intre parti, b)ne ajuta in cariera deoarece, reprezinta elementul cheie in colaborarile profesionale, minimizand riscurile juridice si ne poate ajuta si in relatiile comerciale. A doua institutie: Dreptul de proprietate: a)ne garanteaza utilizarea resurselor, dar si faptul ca avem posesie asupra lor, in plus ajuta si la investitii,b)ne protejeaza rezultatele muncii. Ultima institutie, Bursa de studii: a)ne arata si stimuleaza perfomanta academica, oferind educatie si un fel de sprijin celor defavorizati, b) in cariera ne dezvolta increderea de sine, fiind prima forma de recunoastere a valorii profesionale pe care o avem, angajatorii observand performanta.
4. P2:FALS, deoarece criteriul de clasificare se refera la aria de aplicabilitate. Institutiile se impart in: cele formale (legi) si cele informale (obiceiuri, traditii). P7:ADEVARAT, deoarece Organizatiile sunt ,,jucatorii” care functioneaza dupa propriile reguli, aceste reguli fac parte din structura organizatiei (organizatia nu poate functiona fara reguli). P8:ADEVARAT, deoarece o institutie poate aparea si natural, involuntar, chiar daca unii indivizi s-au gandit la ea inainte.
5. Concluziile: Muncitorii nu au avut in plan sa faca sticla de proasta calitate(adica prea groasa), au vrut doar sa isi faca targetul, si sa fie platiti abundent in functie de productia realizata (tonele de sticla produse), dar neavand o regula clara si rigida asupra calitatii sticlei (sa fie mai subtire) sticla a devenit nefolositoare, mai bine spus o risipa. Asadar, o regula neclara transforma munca in risipa de resurse. In ambele cazuri, s-au consumat materii prime pentru a fabrica ceva ce nu poate fi folosit (sticla prea groasa, prin care nu trece lumina/sticla subtire care se sparge imediat).
Vlădaia Ionela-Alexandra, grupa 1420
1. Economia institutionala, atat din punct de vedere al domeniului de cercetare, cat si al dissciplinei de studiu, se refera la ramura economica ce abordeaza teoria sau teoriile economice ale fiecaror institutii. Totodata economia institutionala urmareste intr-un cadru particular integrarea institutiilor si a obligatiile lor in randul teoriilor economice.
2. Institutiile=regulile jocului;
Organizatiile= jucatorii jocului.
Institutii: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastrcht, contractul, imnul ” Desteapta-te romane!”, legea taximetriei, casatoria, codul rutier, familia, postul Pastelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizatii: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Cariera dorita este reprezentata de domeniul analizei financiare. Cele 3 institutii formale pe care eu le consider importante in aceasta cariera sunt:
i) Legea pietelor de capital:
a)Consider ca rolul in societate al acestei institutii formale este unul destul de important,deoarece aceasta lege stabileste setul de reguli ce trebuie urmate pentru a avea o buna functionare la nivelul burselor, tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni, dar si a altor instrumente destinate analizei financiare. Pe de alta parte, aceasta lege ajuta la creearea unui angajament institutional ce apara investitorii actuali si pe cei din viitor, prevenind manipularea de la nivelul pietei, reduce constrangerile si incertitudinea si ajuta la cresterea increderii in piata financiara, sporind astfel investitiile.
b)Legea pietelor de capital este relevanta pentru aceasta cariera,deoarece: cu ajutorul ei se relizeaza o analiza financiara corecta, bazata pe date corecte si institutii externe stabile, ajuta la identificarea stimulentelor ce influenteaza comportamentul de pe piata al firmelor, iar respectand aceasta lege se asigura o comparatie usoara a informatiilor dintre compani.
ii) Legea contabilitatii si a standardelor de raportare financiara(IFRS):
a) Rolul acesteia in societate este acela de a reglementa felul in care companiile inregistreaza si raporteaza activitatea lor economica. Totodata aceasta creeaza o multitudine de reguli clare ce reduc numarul de erori si fraude fiscale si ajuta la realizarea unui mod de evaluare mai simplu si corect al performantei economice.
b) Relevanta acestei legi, pentru o cariera de analist financiar, este reprezentata de faptul ca: analistii financiari si contabilii au nevoie, si depind, de aceste institutii formale pentru a putea actiona corect in afaceri si deciziile de investitii, iar standardele impuse prin lege ajuta la usurarea procesului de interpretare a indicatoriilor financiari si a celor de evaluare a riscului.
iii) Legea falimentului:
a) Rolul acestei institutii formale in societate este acela de a stabili procedurile ce trebuie aplicate de firmele aflate in dificultate financiara. Aceasta protejeaza creditorii si investitorii, permitand realocarea inteligenta a tuturor resurselor si reduce nivelul riscului intr-un mod sistematic.
b) Relevanta in cariera de analist financiar este una esentiala pentru evaluarea constrangerilor financiare si a gradului de risc de faliment, ajuta la luarea deciziilor intr-un mod mai simplu pentru a investi, avand la baza o analiza solida a situatiilor financiare din companii si ofera o gama larga de date ce permit verificarea ipotezelor ce stau la baza permormantei economice si sustenabilitatii financiare.
4. P2: F
Argument: Primul criteriu de clasificare al institutiilor este creeat si impus membrilor comunitatii si se imparte in interne si externe.
P7: A
Argument: Organizatiile au la baza lor activitati umane, in timp ce institutiile reprezinta acel set de stimulente si constrangeri in cadrul carora se realizeaza activitatiile umane, deci, nu se exclude ca anumite institutii sa fie incorporate in organizatii.
P8: A
Argument: Institutiile pot fi catalogate ca fiind aparute spontan, insa acest lucru nu poate insemna ca nimeni nu s-a gandit la acelasi lucru inainte, dar sub o alta forma .
5. Concluziile deprinse din acest studiu de caz pornesc de la problema de la care porneste acest studiu, fiind reprezentata de exprimarile, intr-un mod gresit, al indicatorilor de performanta. Impunerea anumitor reguli de renumerare in lipsa altor caracteristici duc in acest caz la rezultate ineficiente in productie. Felul in care sunt formulate regulile, conditiile impuse pentru acordarea stimulentelor si planificarea clara a unui mecanism de productie, pot duce la eficientizarea si cresterea gradului de renumerare in productie.
1. Economia institutionala este o ramura a stiintei economice care studiaza rolul institutiilor in modelarea comportamentului economic si a performantei unei societati.
Ca disciplina de studiu: Analizeaza modul in care normele, legile, traditiile si organizatiile interactioneaza pentru a reduce incertitudinea si costurile de tranzactie.
Ca domeniu de cercetare: Se concentreaza pe evolutia institutionala, drepturile de proprietate, mecanismele de stimulare si modul in care „regulile jocului” (institutiile) influenteaza „jucatorii” (organizatiile).
2. Institutii: Constitutia, Dreptul de proprietate, Moneda, Tratatul de la Maastricht, Contractul, Imnul „Desteapta-te romane!”, Legea taximetriei, Casatoria, Codul rutier, Postul Pastelui, Legea falimentului, Biblia, Criteriile de la Copenhaga, Bursa de studii.
Organizatii: Firma, Partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxa, Familia, Automobil Clubul Roman, Fondul Federal de Rezerve, Sindicatul, Bursa de la Londra.
3. P2 – Fals (Institutiile se impart in formale si informale)
P4 – Adevarat (Institutiile formale sunt codificate, in timp ce institutiile informale nu sunt codificate intr-un cadru juridic oficial)
P7 – Adevarat (organizatia este „jucatorul”, dar contine in interiorul sau „reguli proprii”)
P8 – Adevarat (Chiar daca o persoana a gandit o regula, ea devine institutie doar prin initiativa unui individ / grup de indivizi)
4. a) Stimulentele au un impact semnificativ asupra comportamentului uman.
b) Atunci cand ceva devine rar, pretul creste imediat.