Aplicații Tema 1 – Instituțiile în știința economică
Tema 1 – Instituțiile în știința economică
Rezolvă aplicațiile de mai jos și postează răspunsurile, cu explicațiile aferente, în rubrica de comentarii, indicând numele și prenumele, precum și grupa – pe primul rând al casetei de comentarii. Răspunsurile vor fi evaluate pentru punctajul de seminar.
Termen: vineri, 27 februarie, ora 21:00, după care comentariile nu vor mai fi acceptate. Răspunsurile vor primi feedback cu rezolvările corecte din partea titularului didactic.
1. La ce se referă economia instituțională, ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică?
2. Care din următoarele concepte pot fi incluse în categoria instituțiilor și care în cea a organizațiilor: firma, constituția, partidul politic, dreptul de proprietate, moneda, Academia de Studii Economice, Tratatul de la Maastricht, Parlamentul European, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, Biserica Ortodoxă, căsătoria, codul rutier, familia, Automobil Clubul Român, postul Paștelui, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, legea falimentului, bursa de studii, Bursa de la Londra, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
3. Alege 3 instituții formale pe care le consideri importante pentru cariera dorită și explică pe scurt, pentru fiecare dintre acestea: a) rolul respectivei instituții în societate și b) de ce este relevantă pentru propria carieră.
4. Identifică valoarea de adevăr (Adevărat/Fals) pentru propozițiile 2, 7, 8 din aplicațiile Temei 1 a cursului Economie Instituțională (pag. 26) și argumentează răspunsul.
P2. După cum sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în naționale și internaționale.
P7. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații.
P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neapărat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.
5. Analizează următorul studiu de caz și formulează concluziile desprinse:
În fosta Uniune Sovietică, directorii și angajații fabricilor producătoare de sticlă erau recompensați, la un moment dat, în funcție de tonele de sticlă plană produse. Drept consecință, foile de sticlă produse erau foarte groase, fapt ce diminua lumina care trecea prin ele. Regulile de remunerare au fost schimbate astfel încât plata se făcea în funcție de metrii pătrați de sticlă produși. În aceste condiții, firmele sovietice produceau o sticlă atât de subțire încât se spărgea foarte ușor.
Constantin Gabriel-Alexandru
Grupa 1414
1. Economia instituțională studiază modul în care instituțiile (reguli, norme, obiceiuri, constrângeri formale și informale) structurează comportamentul economic și influențează performanța economiilor. Ca domeniu de cercetare, analizează drepturile de proprietate, contractele, stimulentele, costurile de tranzacție, guvernanța și felul în care acestea reduc/agravează incertitudinea și oportunismul.
2. Instituții (reguli/norme): constituția, dreptul de proprietate, moneda (ca instituție monetară), contractul (ca regulă/ansamblu de reguli), imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, criteriile de la Copenhaga, Biblia.
Organizații (actori/entități): firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de studii (ca program/organizație), Bursa de la Londra.
3. Trei instituții formale importante pentru o carieră antreprenorială/managerială:
• Dreptul de proprietate: (a) clarifică cine controlează resursele; (b) îți securizează investițiile și accesul la finanțare.
• Contractul: (a) face schimburile previzibile și executabile; (b) te ajută să lucrezi profesionist cu clienți/furnizori și să reduci riscul.
• Legea falimentului: (a) stabilește ieșirea ordonată din piață și disciplina financiară; (b) îți oferă reguli clare de protecție/recuperare și te obligă la management prudent.
4. P2: Fals (după „cum sunt impuse” se disting, de regulă, formale/informale, nu naționale/internaționale). P7: Adevărat. P8: Adevărat.
5. Studiul de caz arată stimulentul greșit: plata la tone a dus la sticlă prea groasă; plata la m² a dus la sticlă prea subțire. Concluzia: indicatorii de performanță trebuie să includă și calitatea, altfel apar efecte neintenționate; instituțiile (regulile de remunerare) modelează direct rezultatul economic.
Obeadă Ionela Valentina, seria B, grupa 1420
1.Economia instituțională ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică se referă la abordarea de teorie economică a instituțiilor, precum și integrarea instituțiilor și a aranjamentelor instituționale în teoria economică.
2.Instituții : constituția, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la Maastricht, contractul, imnul “Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, bursa de studii, Bursa de la Londra.
3.Trei instituții formale pe care le consider importante pentru o carieră în domeniul antreprenoriatului sunt:
I. Contractul: a) Are rolul de a legaliza schimburile între organizații.
b) Este esențial, deoarece prin intermediul lui antreprenoriatul își poate desfășura colaborările în mod sigur cu furnizori, clienți, angajați sau investitori.
II. Moneda: a) Are rolul de a facilita funcționarea schimbului de tranzacții.
b) Este relevantă pentru că fără aceasta antreprenorul nu poate face tranzacții eficiente.
III. Legea concurenței: a) Are rolul de a organiza o piață corectă, în care firmele concurează și cresc pe baza performanței.
b) Este relevantă, deoarece ajută să concureze fără riscul de a încălca legea, cunoscând regulile concurenței.
P2. Fals, deoarece după acest criteriu , instituțiile se împart în instituții interne și externe.
P7.Adevărat, deoarece instituțiile reprezintă setul de stimulențe și constrângeri în cadrul cărora se desfășoară acțiunile umane, iar organizațiile combină acțiunile indivizilor în interiorul acestor reguli.
P8. Adevărat, deoarece instituția s-a format spontan, din interacțiunile membrilor grupului.
5. Angajații și directorii au ajustat producția fără a ține cont de calitate, iar schimbarea regulilor de remunerare a dus la rezultate nedorite, demonstrând că oamenii se modelează după regulile existente.
Costache David-George 1416
1.Economia instituțională reprezintă o ramură a științei economice care se ocupă cu studiul rolului instituțiilor, în sens larg, în modelarea comportamentului economic și a performanței economice ale societății, în calitate de disciplină de studiu și domeniu de cercetare, în care se examinează modul în care structuri precum stat, piața, firmele, sistemul juridic, drepturile de proprietate, influențează costurile transacționale, stimulentele, distribuția resurselor, dezvoltarea economică.
2.Instituții: constituția; dreptul de proprietate; moneda; Tratatul de la Maastricht; contractul; imnul „Deșteaptă-te române!”; legea taximetriei; căsătoria; codul rutier; familia; postul Paștelui; legea falimentului; bursa de studii; Biblia; criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma; partidul politic; Academia de Studii Economice din București; Parlamentul European; Biserica Ortodoxă Română; Automobil Clubul Român; Federal Reserve System; sindicatul; London Stock Exchange.
3.Constituția – a) stabilește cadrul juridic fundamental al statului, drepturile și libertățile cetățenilor și principiile de funcționare a autorităților publice; b) este relevantă pentru că oferă stabilitate și predictibilitate mediului economic, esențiale pentru investiții, afaceri și funcționarea piețelor.
Dreptul de proprietate – a) reglementează deținerea, utilizarea și transferul bunurilor și resurselor; b) este esențial pentru cariera în economie/afaceri deoarece asigură siguranța investițiilor, protecția activelor și stimularea inițiativei private.
Legea falimentului – a) stabilește procedurile de reorganizare sau lichidare a firmelor aflate în incapacitate de plată; b) este relevantă deoarece influențează gestionarea riscului, deciziile financiare și climatul antreprenorial, aspecte centrale într-o carieră economică.
4.P2 – Fals. Clasificarea instituțiilor „după cum sunt impuse membrilor comunității” se referă, în mod obișnuit, la distincția dintre instituții formale (impuse prin reguli scrise și sancțiuni oficiale) și instituții informale (bazate pe norme, tradiții, cutume), nu la împărțirea în naționale și internaționale; criteriul național/internațional ține de aria de aplicare, nu de modul de impunere.
P7 – Adevărat. Distincția conceptuală dintre instituții (reguli ale jocului) și organizații (jucători ai jocului) nu exclude faptul că instituțiile pot fi încorporate în organizații; de exemplu, o organizație funcționează pe baza unor reguli interne și externe
P8 – Adevărat. A afirma că o instituție a apărut involuntar înseamnă că nu a fost rezultatul unui proiect deliberat și centralizat, dar nu exclude posibilitatea ca anumite persoane să fi reflectat anterior la idei similare; multe instituții evoluează spontan din practici repetate, chiar dacă au fost anticipate sau discutate înainte de consolidarea lor formală.
5.Studiul de caz arată că instituțiile formale (regulile de remunerare) modelează direct comportamentul agenților economici prin stimulentele pe care le creează. Când plata se făcea la tonă, întreprinderile maximizau greutatea (sticlă foarte groasă), iar când s-a trecut la metri pătrați, au maximizat suprafața (sticlă foarte subțire), ignorând calitatea. Concluzia este că agenții răspund rațional la stimulente, iar dacă regulile sunt prost concepute sau măsoară performanța prin indicatori inadecvați, apar efecte neintenționate și ineficiență; prin urmare, instituțiile trebuie proiectate astfel încât să alinieze stimulentele cu obiectivul real (calitate și utilitate pentru consumator), nu doar cu indicatori cantitativi ușor de măsurat.
BULAREANU DRAGOS-ANDREI GRUPA 1413 SERIA A
1. ECONOMIA INSTITUTIONALA ESTE UN DOMENIU DE ANALIZA ECONOMICA CE CUPRINDE O ABORDARE DE TEORIE A INSTITUTIILOR CAT SI INTEGRAREA ACESTORA IN RESPECTIVELE TEORII.
CA DISCIPLINA DE STUDIU, ECONOMIA INSTITUTIONALA ANALIZEAZA CUM IAU NASTERE SI CUM SE DEZVOLTA INSTITUTIILE, EVALUAND DE ASEMENEA SETUL DE REGULI SI IMPACTUL LOR ASUPRA ARANJAMENTELOR INSTITUTIONALE.
2. INSTITUTII: CONSTITUTIA, DREPTUL LA PROPRIETATE, MONEDA, TRATATUL DE LA MAASTRICHT, CONTRACTUL, IMNUL „DESTEAPTA-TE ROMANE!” , LEGEA TAXIMETRIEI, CASATORIA, CODUL RUTIER, POSTUL PASTELUI, LEGEA FALIMENTULUI, BURSA DE STUDII, BIBLIA, CRITERIILE DE LA COPENHAGA
ORGANIZATII: FIRMA, PARTIDUL POLITIC, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, PARLAMENTUL EUROPEAN, BISERICA ORTODOXA, FAMILIA, AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN, FONDUL FEDERAL DE REZERVE, SINDICATUL, BURSA DE LA LONDRA
3. A) CONTRACTUL – ROL: FACILITEAZA SCHIMBURILE – RELEVANTA: CONTRACTUL IMI GARANTEAZA CA EFORTUL MEU VA FI REMUNERAT
B) DREPTUL LA PROPRIETATE PRIVATA (CEA INTELECTUALA) – ROL: OFERA DREPTUL DE PATENTRE SI STOPEAZA FURTUL INTELECTUAL – RELEVANTA: BENEFICIEZ DE RECUNOASTERE ASUPRA INVENTIILOR MELE SI AM DREPTURI DEPLINE ASUPRA FOLOSIRII ACESTORA, PUTAND FII REMUNERAT PENTRU CA ALTE PERSOANE SA FOLOSEASCA ACEST BUN
C) CODUL MUNCII – ROL: REGLEMENTARE A INEGALITATII SI EXPLOATARII MUNCITORILOR FATA DE ANGAJATORI – RELEVANTA: IMI ASIGURA UN SALARIU DECENT, CONDITII BUNE DE MUNCA, INTR-UN MEDIU IN CARE MA POT DEZVOLTA PROFESIONAL.
4. P2: FALS – INSTITUTIILE SE IMPART IN INSTITUTII FORMALE SI NEFORMALE
P7: ADEVARAT – ORGANIZATIILE POT AVEA REGULI INTERNE
P8: ADEVARAT – INSTITUTIILE POT APAREA DIN NEVOIE IMINENTA (CUM AR FI MONEDA), CHIAR DACA NU A FOST PLANIFICAT DE CATRE O FIGURA CENTRALA
5. PUTEM SPUNE CA ANGAJATII AU REACTIONAT LA BONUSUL FINANCIAR INTR-UN MOD RATIONAL, ACESTIA NEFIIND REMUNERATI PENTRU CALITATE, CI PENTRU CANTITATEA PRODUSA (ASTA LI SE CEREA).
1).Economia instituonala ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică se referă la domeniul de analiză economică oarecum distinctă , semnifică pe de o parte o abordare de teorie economică a instituțiilor iar pe altă parte integrarea instituțiilor și a aranjamentelor instituționale în teorie economică .
2). Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul “ Deșteaptă-te Române “, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga. Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3).Cariera mea dorită în viitor este in domeniul economic.
Instituția-Contractul:
a). Rol in societate-stabilește drepturi și obligații și reduce incertitudinea în tranzacții.
b). Relevanță pentru carieră-în economie orice activitate profesională se bazează pe contract( angajare, furnizori, clienți ).
Instituția- Dreptul de proprietate:
a). Rol în societate-asigură protecția bunurilor și resurselor și creează stabilitate în economie.
b). Relevanță pentru carieră-este esențial pentru funcționarea piețelor și pentru activități economice precum afaceri, investiții.
Instituția-Regulile concurenței:
a). Rol în societate- asigura funcționarea pieței, protejează consumatorii.
b). Relevanță pentru carieră- sunt esențiale în strategia firmelor,analiza piețelor și politici economice.
4). P2- Fals ( dupa criteriul impunerii instituțiile se împart în formale și informale).
P7-Adevărat ( deoarece instituțiile sunt regulile- organizațiile sunt jucătorii iar organizațiile funcționează pe baza acestor reguli).
P8-Adevărat ( chiar dacă unele persoane au contribuit la elaborarea unei construcții imaginare, asta nu exclude posibilitatea ca instituția să fie considerată cu o apariție spontană).
5). Concluzii: Dacă angajații sunt recompensați exclusiv în funcție de cantitatea produsă, apare riscul neglijării calității produselor. Prin urmare, regulile de recompensare trebuie concepute astfel încât să asigure un echilibru între volum și calitate. În mod direct comportamentul angajaților este determinat de criteriile instituționale pe baza cărora sunt stabilite recompensele.
Constantinescu Angelo-grupa 1414
1) Economia institutionala, ca si disciplina de studiu se refera la analiza modului in care in care institutiile iau nastere si evolueaza ca rezultat al alagerilor pe care oamenii le aleg in fata circumstantelor politice sau economice.
2)Concepte incluse în categoria institutiilor:constituția,dreptul de proprietate,moneda,tratatul de la Maastricht,contractul,imnul „Deșteaptă-te române!”,legea taximetriei,căsătoria,codul rutier,familia ,postul Paștelui
Concepte incluse în categoria organizațiilor:Bursa de la Londra,firma,partidul politic, Academia de Studii Economice, sindicatul, parlamentul european,Biserica ortodoxa,Automobil Clubul Român,Fondul federal de rezerve.
3)Prima institutie esentiala este Constituția României. Rolul acesteia este sa stabileasca drepturile si responsabilitatile fiecarui cetățean fiind cadrul fundamental al statului iar relevanța sa este esentiala intrucât orice cariera se desfasoara intr-un cadru legal.
A doua instituție este codul fiscal, acesta reglementând sistemul de impozite si taxe iar in contabilitate cunoașterea Codului Fiscal este primordială pentru exercitarea profesiei.
A treia instituție este legea contabilitatii care reglementează organizarea si conducerea contabilității și este actul normativ de bază al acestei cariere .
4)P2-falsa, dupa cum sunt impuse membrilor comunității, institutiile se împart în interne și externe.
P7-adevarat, instituțiile pot fi încorporate în organizații intrucat acestea functionează pe baza instituțiilor iar instițiile dau stabilitate organizațiilor și organizațiile.
P8-adevarat, cu siguranța cineva s-a gândit la asa ceva înainte, însă ideea nu a fost pusă în aplicare .
5)Initial, angajații erau plătiți pe cantitatea de tone de sticla produse, așadar aceștia produceau sticle foarte groase, de slabă calitate. Ulterior, plata a fost schimbată pe metrii păatrați de sticlă produsă însă nici așa nu era bine întrucât sticla produsă era foarte subțire si se spărgea ușor.Acest caz descrie impactul instituțiilor asupra comportamentului economic și eficienței producției. Așadar,modificarea instituției fără criterii de calitate poate duce tot la rezultate nedorite.
1.Ca disciplina de studiu,economia institutionala reprezinta o analiza a modului in care instituțiile apar si evoluează.
Ca domeniu de cercetare științifică,economia institutionala reprezinta o abordare de teorie economica a instituțiilor,dar și integrarea acestora.
2.Instituții:Firma,Partidul politic,Academia de Studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxa,Automobil Clubul Roman,postul Pastelui,Fondul Federal de Rezerve,Bursa de la Londra,legea taximetriei,codul rutier,moneda
Organizatii:Constitutia,dreptul de proprietate,Tratatul de la Maastricht,contractul,imnul,,Desteapta-te romane!”,casatoria,familia,legea falimentului,bursa de studii,Biblia,criteriile de la Copenhaga
ex 4 P2-Fals,Institutiile se impart in externe si interne.
P7-Adevarat,deoarece mutualitatea dintre actiunile organizatiilor si evolutia instituțiilor permite unificarea abordării instituțiilor ca reguli ale jocului(ex reguli de comportament)
P8-Adevarat,daca una sau mai multe persoane au o anumita imaginatie asupra unei institutii,aceasta nu impiedica etichetarea instituției ca fiind aparuta spontan
ex 5 Concluzii:
In fosta Uniune Sovietică,producatorii de sticla erau recompensati pentru greutatea de sticla,ceea ce a rezultat in sticle foarte groase.
De aceea,s au schimbat regulile,acestea fiind ca vor fi recompensati pentru metrii patrati de sticla,ceea ce a rezultat in fabricarea unor sticle foarte subtiri,usor de spart.
Predescu Alexandru George, seria A, grupa 1414
1. Economia institutionala este un domeniu de analiză economică oarecum distinct. Atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi didactic, economia instituţională semnifică, pe de o parte, o abordare de teorie economică a instituţiilorşi, pe de altă parte, integrarea instituţiilor şi a aranjamentelor instituţionale în teoria economică, în particular în teoria dezvoltării economice.
2.Institutii: constitutia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizatii: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3.Politică Monetară:
a)Asigură stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară. Prin deciziile de dobândă, influențează cât de scump sau ieftin este creditul în întreaga economie.
b)Lucrez deja ca Data Analyst pe vânzări și marketing, dar simt că îmi lipsește „imaginea de ansamblu”. Pentru mine, BNR-ul este sursa supremă de context. Vreau să învăț să corelez cifrele de vânzări cu puterea reală de cumpărare și să folosesc indicatorii macro pentru a previziona posibile crize, nu doar pentru a raporta ce s-a întâmplat ieri.
Legea Concurenței
a)Asigură că toți jucătorii respectă regulile. Rolul lor e să prevină abuzurile de putere și cartelurile, garantând că succesul vine din eficiență și inovație, nu din eliminarea forțată a competitorilor.
b)Văd oportunitatea de a trece la optimizarea unei întregi industrii. Ca analist, nu vreau să mă limitez la datele unei singure firme. Înțelegerea regulilor de concurență îmi oferă profunzimea necesară să înțeleg dacă o scădere în cifre e cauzată de o strategie proastă sau de o barieră instituțională în piață. E trecerea de la procesare de date la gândire strategică.
Politica Fiscală:
a)Regulile jocului prin care statul colectează taxe și decide unde să investească banii publici. Este mecanismul prin care prioritățile unei țări primesc finanțare, influențând direct ritmul de creștere al economiei.
b)Orice analiză de business context e incompletă fără variabila fiscală. Vreau să înțeleg cum modificările de taxe schimbă comportamentul consumatorului, pentru a oferi soluții care să nu fie doar corecte matematic, ci și viabile în realitatea fiscală. E exact acea profunzime de business care simt că îmi lipsește acum.
4.P2 este falsa deoarece institutiile se impart in instititii formale si informale
P7 este adevarata deoarece organizațiile sunt create într-un cadru instituțional extern, dar, la rândul lor, dezvoltă instituții interne pentru a-și structura activitatea. Deci, instituția este cea care dă viață și formă organizației.
P8 este adevarata deoarece o instituție este considerată involuntară dacă apariția ei este rezultatul acțiunilor umane, dar nu al unui plan uman deliberat.
5.Concluzia 1: Angajații și directorii au fost raționali ei au vrut să-și maximizeze bonusurile. Dacă regula spunea plată la tonă, au făcut sticla grea. Dacă regula spunea plată la metru, au făcut-o subțire. Asta ne arată că instituțiile (regulile) modelează direct comportamentul oamenilor.
Concluzia 2: În ambele situații, a lipsit un indicator de calitate. Statul sovietic pentru a bifa indicatorul de performata a împins oameni să facă ceva greșit sau ineficient.
Concluzia 3: Fabricile munceau mult și raportau depășiri de plan, în realitate economia pierdea. Sticla prea groasă nu lăsa lumina să treacă, iar cea prea subțire se spărgea la transport. Concluzia este că eficiența economică nu depinde doar de muncă, ci de cât de inteligente sunt regulile după care se ghidează acea muncă.
1.Economia institutionala este un domeniu de analiza economica oarecum distinct.Atat din punct de vedere stiintific,cat si didactic,economia institutionala semnifica,pe de o parte,integrarea institutiilor si a aranjamentelor institutionale in teoria economica,in particular in teoria dezvoltarii economice.Ca disciplica de studiu,economia institutionala cuprinde, pe de o parte, analiza modului in care institutiile iau nastere si evolueaza-ca rezultat al alegerilor pe care oamenii le fac in fata schimbarii circumstantelo,fie ele economice sau politice.
2.Insittutii:Dreptul de proprietate,Moneda,Constitutia,Tratatul de la Maastricht,Legea taximetriei,casatoria,codul rutier,familia,postul pastelui,legea familentului,bursa de studii,Biblia,criteriile de la Copenhaga,Imnul Desteapta-te romane
Organizatii:firma,partidul politic,Academia de studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxa,automobil Clubul Roman,Fondul Federal de Rezerve,bursa de la Londra si Sindicatul
3.Contractul:a)Reprezinta instrumentul formal prin care indivizii si organizatiile schimba drepturi si isi asuma obligatii,bazat pe incredere in tranzactii economice.
b)Orice activitate de business se bazeaza pe contracte.Abilitatea de a intelege si respecta normele contractuale imi permite sa gestionez riscurile;
Dreptul de proprietate:a)Este institutia care defineste cine detine resursel, cum pot fi utilizate si transferate. b)Fara protectie clara a activelor nu pot exista contracte valide,profitul nu poate fi securizat,iar cumulareea de capital devine imposibila; Constitutia:a)Reprezinta legea fundamentala a unui stat,stabilind structura de guvernare,dreptul cetateniilor,oferind stabilitate necesara intregii societati.
b)Constitutia imi garanteaza libertatea economica,elementele esentiale,pentru a putea desfasura orice activitate comerciala fara abuzuri din partea statului.
4.P2:F,dupa cum sunt impuse membrilor comunitatii,institutiile se impart in interne si externe
P7:A,orice organizatie functioneaza pe baza unui set propriu de reguli
P8:A,chiar daca diversi indivizi s-au gandit la o solutie institutia devine involuntara in momentul in care ea se generalizeaza la nivelul intregii societati.
5.Directorii au produs o sticla cat mai groasa pentru a atinge rapid greutatea produsa, dar rezultatul a fost o sticla prin care nu trece lumina.Dupa schimbarea regulii,s-a produs o sticla cat mai subtire dar care se sparge.Atunci cand institutiile se concentreaza doar pe cantitate,distrug stimulentele pentru calitate.
BULAREANU DRAGOS-ANDREI GRUPA 1413 SERIA A
1. ECONOMIA INSTITUTIONALA ESTE UN DOMENIU DE ANALIZA ECONOMICA CE CUPRINDE O ABORDARE DE TEORIE A INSTITUTIILOR CAT SI INTEGRAREA ACESTORA IN RESPECTIVELE TEORII.
CA DISCIPLINA DE STUDIU, ECONOMIA INSTITUTIONALA ANALIZEAZA CUM IAU NASTERE SI CUM SE DEZVOLTA INSTITUTIILE, EVALUAND DE ASEMENEA SETUL DE REGULI SI IMPACTUL LOR ASUPRA ARANJAMENTELOR INSTITUTIONALE.
2. INSTITUTII: CONSTITUTIA, DREPTUL LA PROPRIETATE, MONEDA, TRATATUL MAASTRICHT, CONTRACTUL, IMNUL „DESTEAPTA-TE ROMANE!” , LEGEA TAXIMETRIEI, CASATORIA, CODUL RUTIER, POSTUL PASTELUI, LEGEA FALIMENTULUI, BURSA DE STUDII, BIBLIA, CRITERIILE DE LA COPENHAGA
ORGANIZATII: FIRMA, PARTIDUL POLITIC, ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, PARLAMENTUL EUROPEAN, BISERICA ORTODOXA, FAMILIA, AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN, FONDUL FEDERAL DE REZERVE, SINDICATUL, BURSA DE LA LONDRA
3. A) CONTRACTUL – ROL: FACILITEAZA SCHIMBURILE – RELEVANTA: CONTRACTUL IMI GARANTEAZA CA EFORTUL MEU VA FI REMUNERAT
B) DREPTUL LA PROPRIETATE PRIVATA (CEA INTELECTUALA) – ROL: OFERA DREPTUL DE PATENTRE SI STOPEAZA FURTUL INTELECTUAL – RELEVANTA: BENEFICIEZ DE RECUNOASTERE ASUPRA INVENTIILOR MELE SI AM DREPTURI DEPLINE ASUPRA FOLOSIRII ACESTORA, PUTAND FII REMUNERAT PENTRU CA ALTE PERSOANE SA FOLOSEASCA ACEST BUN
C) CODUL MUNCII – ROL: REGLEMENTARE A INEGALITATII SI EXPLOATARII MUNCITORILOR FATA DE ANGAJATORI – RELEVANTA: IMI ASIGURA UN SALARIU DECENT, CONDITII BUNE DE MUNCA, INTR-UN MEDIU IN CARE MA POT DEZVOLTA PROFESIONAL.
4. P2: FALS – INSTITUTIILE SE IMPART IN INSTITUTII FORMALE SI NEFORMALE
P7: ADEVARAT – ORGANIZATIILE POT AVEA REGULI INTERNE
P8: ADEVARAT – INSTITUTIILE POT APAREA DIN NEVOIE IMINENTA (CUM AR FI MONEDA), CHIAR DACA NU A FOST PLANIFICAT DE CATRE O FIGURA CENTRALA
5. PUTEM SPUNE CA ANGAJATII AU REACTIONAT LA BONUSUL FINANCIAR INTR-UN MOD RATIONAL, ACESTIA NEFIIND REMUNERATI PENTRU CALITATE, CI PENTRU CANTITATEA PRODUSA (ASTA LI SE CEREA).
Grupa 1416 Seria A anul 2
1.Ca disciplina de studiu,economia institutionala reprezinta o analiza a modului in care instituțiile apar si evoluează.
Ca domeniu de cercetare științifică,economia institutionala reprezinta o abordare de teorie economica a instituțiilor,dar și integrarea acestora.
2.Instituții:Firma,Partidul politic,Academia de Studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxa,Automobil Clubul Roman,postul Pastelui,Fondul Federal de Rezerve,Bursa de la Londra,legea taximetriei,codul rutier,moneda
Organizatii:Constitutia,dreptul de proprietate,Tratatul de la Maastricht,contractul,imnul,,Desteapta-te romane!”,casatoria,familia,legea falimentului,bursa de studii,Biblia,criteriile de la Copenhaga
ex 4 P2-Fals,Institutiile se impart in externe si interne.
P7-Adevarat,deoarece mutualitatea dintre actiunile organizatiilor si evolutia instituțiilor permite unificarea abordării instituțiilor ca reguli ale jocului(ex reguli de comportament)
P8-Adevarat,daca una sau mai multe persoane au o anumita imaginatie asupra unei institutii,aceasta nu impiedica etichetarea instituției ca fiind aparuta spontan
ex 5 Concluzii:
In fosta Uniune Sovietică,producatorii de sticla erau recompensati pentru greutatea de sticla,ceea ce a rezultat in sticle foarte groase.
De aceea,s au schimbat regulile,acestea fiind ca vor fi recompensati pentru metrii patrati de sticla,ceea ce a rezultat in fabricarea unor sticle foarte subtiri,usor de spart.
1. La ce se referă economia instituțională?
Economia instituțională este ramura economiei care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei și în modelarea comportamentului indivizilor și organizațiilor.
Ca disciplină de studiu și domeniu de cercetare științifică, ea analizează:
regulile formale (legi, constituții, reglementări);
regulile informale (tradiții, norme sociale, obiceiuri);
modul în care acestea influențează deciziile economice, performanța economică și dezvoltarea.
Un autor fundamental al domeniului este Douglass North, care definea instituțiile ca „regulile jocului”, în timp ce organizațiile sunt „jucătorii”.
Economia instituțională explică:
* de ce unele țări sunt mai dezvoltate decât altele;
* cum apar și evoluează regulile;
* cum influențează instituțiile costurile de tranzacție;
* de ce apar eșecuri instituționale.
2. Încadrarea conceptelor: instituții vs. organizații
Criteriu general:
Instituții = reguli ale jocului (formale sau informale)
Organizații = entități structurate care acționează în cadrul regulilor
✅ Instituții
* Constituția
* Dreptul de proprietate
* Moneda
* Tratatul de la Maastricht
* Contractul
* Imnul „Deșteaptă-te române!”
* Legea taximetriei
* Căsătoria
* Codul rutier
* Familia (ca normă socială)
* Postul Paștelui
* Legea falimentului
* Bursa de studii
* Biblia
* Criteriile de la Copenhaga
✅ Organizații
* Firma
* Partidul politic
* Academia de Studii Economice
* Parlamentul European
* Biserica Ortodoxă Română
* Automobil Clubul Român
* Federal Reserve System
* Sindicatul
* London Stock Exchange
Observație: Unele concepte pot avea dublă natură (ex. „familia” – ca normă socială = instituție; ca grup concret = organizație).
3. Trei instituții formale importante pentru carieră
(Presupunând o carieră în economie/afaceri)
1. Dreptul de proprietate
a) Rol: garantează protecția bunurilor și investițiilor, reduce incertitudinea.
b) Relevanță: fără protecția proprietății nu pot exista investiții sigure sau afaceri stabile.
2. Legea falimentului
a) Rol: reglementează ieșirea ordonată din piață și protejează creditorii.
b) Relevanță: în antreprenoriat sau finanțe este esențial să existe un mecanism clar de gestionare a riscului.
3. Contractul
a) Rol: stabilește obligații și drepturi între părți.
b) Relevanță: orice activitate economică profesională se bazează pe contracte (muncă, furnizare, credit).
4. Adevărat / Fals
P2. Fals
Instituțiile nu se clasifică după modul de impunere în „naționale” și „internaționale”, ci în formale și informale. Criteriul menționat ține de aria de aplicare, nu de modul de impunere.
P7. Adevărat
O instituție poate fi încorporată într-o organizație. De exemplu, regulile democratice (instituție) sunt implementate în cadrul Parlamentul European (organizație).
P8. Adevărat
O instituție poate apărea spontan (evolutiv), fără a fi creată printr-un act deliberat oficial, chiar dacă ideea ei a fost discutată anterior. Apariția involuntară nu exclude reflecția prealabilă.
5. Analiza studiului de caz (URSS – producția de sticlă)
Cazul din fosta Uniunea Sovietică ilustrează un principiu central al economiei instituționale:
> Instituțiile (regulile de recompensare) determină comportamentul agenților economici.
Etapa 1:
Recompensă pe tonă → sticlă foarte groasă
→ obiectiv cantitativ → calitate ignorată
Etapa 2:
Recompensă pe metru pătrat → sticlă foarte subțire
→ maximizare suprafață → durabilitate ignorată
Concluzii:
1. „You get what you measure.” Indicatorii prost aleși produc rezultate distorsionate.
2. Agenții economici reacționează rațional la stimulente.
3. Instituțiile prost concepute generează rezultate ineficiente.
4. Lipsa mecanismelor de piață și a feedback-ului consumatorului duce la alocări ineficiente.
5. Proiectarea instituțională trebuie să alinieze stimulentele cu obiectivele reale (calitate + cantitate).
Chirila Ioana Alexandra- grupa 1413
1. Economia instituțională este o ramură a științei economice care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei.
2. Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă Română, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatele, London Stock Exchange
3. Pentru cariera de avocat 3 instituții formale sunt: Constituția României, legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și codul de procedură civilă.
Constituția României ca rol în societate stabilește cadrul fundamental al statului de drept, consacră drepturile și libertățile fundamentale și reglementează organizarea puterilor în stat. Ca relevanță pentru carieră, este fundamentală tuturor demersurilor juridice. Un avocat invocă frecvent drepturi constituționale. Fără Constituție, profesia de avocat nu ar avea garanții reale de exercitare independentă.
Legea nr. 51/1995, în societate are ca rol reglementarea condițiilor de acces în profesie, drepturile și obligațiile avocatului. În ceea ce privește cariera, această lege este actul normativ care face posibilă existența profesiei. Stabilește examenul de admitere în Barou, formele de exercitare a profesiei și răspunderea disciplinară.
Codul de procedură civilă, în ceea ce privește rolul în societate stabilește regulile după care se desfășoară procesele în instanță, garantând ordinea și echitatea procedurilor judiciare. În carieră are o relevanță semnificativă, reprezentând instrumentul de lucru zilnic al avocatului. Succesul într-un dosar nu depinde doar de dreptul material, ci și de respectarea procedurii.
4. P2 → Fals
Clasificarea ține de sfera de aplicare, nu de modul de impunere. După modul de impunere, instituțiile sunt formale și informale.
P7 → Adevărat
Organizațiile funcționează pe baza unor reguli (instituții) interne. De exemplu, regulamentele interne sunt instituții în cadrul unei organizații.
P8 → Adevărat
Instituțiile pot apărea spontan prin evoluție socială, chiar dacă anumite persoane anticipaseră sau discutaseră ideea.
5. Concluzii:
1. Indicatorii influențează comportamentul agenților economici, în acest exemplu, indicatorii cantitativi sunt definiți greșit.
2. Stimulentele sunt concepute greșit, din acest motiv apar efecte neintenționate
3. În absența concurenței și a feedback-ului pieței, producția nu reflectă cantitatea dorită, acest lucru rezultând din asimetria de informații și lipsa mecanismelor de piață.
Nicola Ionel Aurelian
1 : Economia instituțională este studiul modului in care regulile influențează deciziile economice și performanța unei societăți.
2 : instituții :
Constituția (Legea fundamentală)
Dreptul de proprietate (Normă juridică)
Moneda (Instituție socială și economică de schimb)
Tratatul de la Maastricht (Acord internațional/Regulament)
Contractul (Regulă specifică între părți)
Imnul „Deșteaptă-te române!” (Simbol/Normă culturală de identitate)
Legea taximetriei (Reglementare sectorială)
Căsătoria (Instituție socială și juridică)
Codul rutier (Set de reguli de circulație)
Postul Paștelui (Normă religioasă/Tradiție)
Legea falimentului (Procedură juridică)
Bursa de studii (O regulă/mecanism de alocare a fondurilor)
Biblia (Sursă de norme morale și religioase)
Criteriile de la Copenhaga (Reguli de aderare)
Organizații :
Firma (Entitate economică)
Partidul politic (Grup de interese politice)
Academia de Studii Economice (ASE) (Instituție de învățământ – ca entitate fizică/juridică)
Parlamentul European (Corp legislativ)
Biserica Ortodoxă (Ca structură administrativă/instituție organizată)
Familia (Deși este o instituție socială, în sens restrâns funcționează ca cea mai mică unitate organizațională)
Automobil Clubul Român (ACR) (Asociație)
Fondul Federal de Rezerve (FED) (Banca centrală a SUA)
Sindicatul (Grup de reprezentare a lucrătorilor)
Bursa de la Londra (Platforma/Entitatea care administrează tranzacțiile)
3
1. Dreptul de proprietate
Este fundamentul oricărei economii de piață, definind cine deține, folosește și poate transfera resurse sau active.
a) Rolul în societate: Oferă siguranță cetățenilor și firmelor că roadele muncii sau investițiilor lor nu vor fi confiscate arbitrar. Fără drepturi de proprietate clare, nimeni nu ar avea stimulentul să construiască sau să inoveze.
b) Relevanța pentru carieră: Îmi permite să dețin active (utilaje, software, sediu) și să generez valoare din ele. De asemenea, proprietatea intelectuală (marci, brevete) îmi protejează ideile de afaceri împotriva copierii neloiale, asigurându-mi un avantaj competitiv.
2. Contractul (și legislația contractelor)
Reprezintă un set de reguli care guvernează schimburile și promisiunile de plată sau livrare între două părți.
a) Rolul în societate: Reduce incertitudinea în tranzacții. Dacă o parte nu își respectă promisiunea, cealaltă poate apela la justiție pentru reparații. Această “plasă de siguranță” permite comerțului să funcționeze la scară mare, dincolo de cercul de prieteni sau rude.
b) Relevanța pentru carieră: Îmi oferă baza legală pentru a angaja oameni, pentru a cumpăra materii prime de la furnizori și pentru a vinde servicii clienților. Fără instituția contractului, riscul ca un client să nu plătească ar fi atât de mare încât afacerea ar deveni imposibil de gestionat.
3. Legea falimentului
Un set de proceduri formale care reglementează modul în care o entitate economică își încetează activitatea atunci când nu mai poate plăti datoriile.
a) Rolul în societate: Permite o „ieșire ordonată” de pe piață și realocarea resurselor (utilaje, angajați) către firme mai eficiente. De asemenea, oferă o protecție debitorului, împiedicând „închisoarea datornicilor” și permițând oamenilor să o ia de la capăt după un eșec.
b) Relevanța pentru carieră: În antreprenoriat, riscul este constant. Existența unei legi clare a falimentului îmi oferă curajul de a-mi asuma riscuri calculate, știind că un eșec de business nu înseamnă distrugerea totală a vieții mele civile, ci o procedură de lichidare reglementată.
4: P2 Fals
P7 ADEVĂRAT
P8 ADEVĂRAT
5:
1. Instituțiile modelează comportamentul
Oamenii sunt actori raționali care își optimizează efortul în funcție de modul în care sunt măsurați și recompensați. În ambele scenarii, angajații nu au urmărit „binele comun” sau „calitatea”, ci au urmat strict indicatorul de performanță (KPI) impus de sistem.
Dacă regula spune „plată la tonă”, rezultatul va fi greutatea (sticlă groasă).
Dacă regula spune „plată la metru pătrat”, rezultatul va fi suprafața (sticlă subțire).
2. Problema măsurării și a asimetriei informaționale
Într-o economie centralizată (planificată), statul nu poate monitoriza toate variabilele unui produs (grosime, transparență, rezistență, utilitate). Când alegi un singur indicator cantitativ pentru a controla producția, ignori calitatea și nevoile consumatorului. În absența unei piețe libere, unde consumatorul ar refuza pur și simplu sticla prea groasă sau prea casantă, producătorul nu are niciun motiv să corecteze defectele.
3. Apariția efectelor perverse (Legea lui Goodhart)
Acest caz confirmă Legea lui Goodhart, care spune: „Când o măsură devine o țintă, ea încetează să mai fie o măsură bună.” Atunci când cantitatea a devenit ținta principală, ea a distrus utilitatea produsului. Resursele (materia primă, energia, munca) au fost practic irosite pentru a produce obiecte care nu își îndeplineau funcția de bază.
4. Importanța drepturilor de proprietate și a concurenței
Într-o economie de piață, proprietarul unei fabrici este direct interesat de profitul pe termen lung, care depinde de satisfacția clientului. În studiul de caz sovietic, nici directorii, nici angajații nu erau „proprietari” ai rezultatului; ei erau doar executanți ai unor norme. Fără mecanismul concurenței, care să pedepsească ineficiența, instituțiile formale de recompensare au creat un cerc vicios de risipă.
Niță Roxana-Maria, Grupa 1420, Seria B
1. Economia instituțională reprezintă un domeniu de analiză economică într-un fel diferit.Din punct de vedere științific și didactic, economia instituțională este o abordare despre teoria economică a instituțiilor și integrarea instituțiilor și a aranjamentelor instituționale în teoria economică.
Ca disciplină de studiu, analizează modul în care instituțiile evoluează în urma alegerilor pe care oamenii le fac în fața schimbărilor economice sau politice.
2. Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maasttricht, contractul, imnul “Deșteaptă-te române”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. 1.Dreptul de proprietate intelectuală
a) Rolul în societate este de a proteja creațiile originale(logo-uri, reclame, design).Acesta le oferă autorilor și companiilor dreptul de a fi singurii utilizatori.
b) Relevanța acestuia pentru cariera în visual merchandising este că în acest domeniu se utilizează concepte vizuale, grafice și materiale promoționale.Protejarea creațiilor și respectarea drepturilor asupra brand-ului reprezintă un criteriu foarte important.
2.Legea privind protecția consumatorilor
a) Protejarea clienților împotriva fake news și obligarea firmelor să ofere informații clare și corecte constituie un rol în societate.
b) Modul de prezentare a produselor în magazine este foarte important pentru a nu induce în eroare consumatorii.Acest domeniu, visual merchandisinh are puterea de a influența decizii și din acest motiv trebuie să fie totul etic și legal.
3. Contractul
a) Rolul contractului este de a oficializa relațiile profesionale și comerciale dintre persoane sau firme.
b) În această carieră voi colabora cu furnizori, agenți de publicitate, iar contractele stabilesc în mod clar responsabilitățile și bugetul pentru campaniile vizuale.
4. P2-Fals deoarece instituțiile sunt interne și externe, în funcție de modul în care sunt formate și impuse adică spontan sau de o autoritate.
P7-Adevărat deoarece există o legătură între ele, evoluția regulilor este influențată de acțiunile organizațiilor și generează norme de comportament.
P8-Adevărat deoarece o persoană poate intui utilitatea unei reguli dar devine instituție doar prin interacțiune socială.
5. Alegerile greșite ale indicatorului de performanță este problema de la care pornește studiul de caz.Angajații nu gândesc logic cand fac ce fac și asta s-a văzut când au facut sticla subțire, plata fiind la metru pătrat, iar când plata a fost la tonă au facut sticla groasă.
În concluzie, angajații fac ce fac doar pentru a le fi lor bine nu și economiei sau societății.
Preda Larisa – Andreea, Grupa 1413, Seria A
1. Economia instituțională se referă la abordarea teoretică a instituțiilor și la integrarea instituțiilor și a aranjamentelor instituționale în teoria economică, în special în teoria dezoltării economice, pornind de la ideea că instituțiile explică diferențele de performanță economică dintre țări.
2. Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. |. Reglementările Băncii Naționale a României
-Rolul în societate este de a stabili politica monetară, de a reglementa sistemul bancar și de a asigura stabilitatea financiară.
-Relevanța în ceea ce privește cariera mea de economistă este legată de analiza macroeconomică și luarea deciziilor de investiții.
||. Legislația privind taxele și impozitele
-Rolul acestei instituții în societate este de a reglementa modul în care statul colectează resurse financiare pentru serviciile publice.
-Relevanța acestei instituții în cariera mea este legată de analiza fiscală, profitabilitatea firmelor și deciziile de investiții
|||. Contractul comercial
-Rolul în societate este de a stabili reguli legale pentru tranzacții între firme și indivizi.
-Relevanța față de viitoarea mea carieră este legată de permiterea economiștilor să înțeleagă și să prevadă comportamentul economic al actorilor de pe piață.
4. P2. După cum sunt impuse membrilor comunităţii, instituţiile se împart în naţionale şi internaţionale.
FALS. După modul în care sunt impuse membrilor comunității, instituțiile se împart în interne și externe. Instituțiile externe sunt impuse de către o autoritate externă, iar structurarea acestora are loc în plan ierarhic (ex: diverse reguli politico-administrative). Pe de altă parte, instituțiile interne nu sunt rezultatul impunerii de către o autoritate externă și, în general, nici rezultatul voinței umane, având o manifestare pe orizontală, între egali (ex: limbajul, bunele maniere).
P7. Distincţia dintre instituţii şi organizaţii nu exclude ca anumite instituţii să fie încorporate în organizaţii.
ADEVĂRAT. Distincția dintre instituții și organizații nu exclude ca anumite instituții să fie încorporate în organizații. Conform lui Douglass North, instituțiile reprezintă regulile jocului, în timp ce organizațiile sunt jucătorii, fiind totodată agenți ai schimbării instituționale. Organizațiile funcționează în cadrul instituțional al unei societăți, dar acestea își creează și propriile instituții formale și informale, cât și mecanismele de aplicare ale acestora
P8. A spune că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă neaparat că nimeni nu s-a gândit la așa ceva înainte de apariția ei.
ADEVĂRAT. Faptul că o instituție a apărut involuntar nu exclude posibilitatea ca una sau mai multe persoane să fi avut anterior o construcție imaginară a acelei instituții, însă acest lucru nu împiedică etichetarea ei ca fiind apărută spontan.
5. În studiul de caz, regula de remunerare este o instituție formală(externă) care stabilește stimulentele pentru organizații. Atât producerea sticlei groase, cât și a celei foarte subțiri reprezintă acțiuni raționale, deoarece indivizii au urmărit conștient atingerea scopului impus de regulă(maximizarea indicatorului după care erau plătiți).
Cazul confirmă ideea din Cursul 1 de pe site, aceea că modul specific de evoluție al organizațiilor depinde de structura stimulentelor furnizate de instituții și arată că schimbarea regulilor schimbă comportamentul, fără a schimba neaparat scopul indivizilor de a-și urmări interesul.
Burcescu Alexandra Mihaela 1413
1. Economia institutional drept disciplina de studiu se refera la formarea si evolutia institutiilor,si influenta acestora asupra comportamentului economic si asupra performantei economice. Domeniul de cercetare stiintifica il constituie analiza institutiilor si a modului in care acestea influenteaza comportamentul uman si performanta economica.
2. Institutii:constitutia,dreptul de proprietate,moneda,tratatul de la Maastricht,contractul,imnul “Desteapta-te romane”,legea taximetriei,casatoria,codul rutier,postul Pastelui, legea falimentului,bursa de studii,Biblia,criteriile de la Copenhaga
Organizatii: partidul politic, Academia de Studii Economice,Parlamentul European, biserica ortodoxa, familia,automobilul Clubul Roman, Fondul Federal de Rezerve,sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Din punctul meu de vedere,3 institutii pe care eu le consider formale sunt:
a. Constitutia
Rol in societate: Stabilește cadrul juridic fundamental al statului, drepturile și libertățile cetățenilor și principiile de organizare a puterii publice. Este baza tuturor celorlalte legi.
Relevanta pentru cariera: În orice carieră economică sau juridică, activitatea se desfășoară în limitele stabilite de Constituție. Dreptul de proprietate, libertatea economică și protecția inițiativei private sunt esențiale pentru mediul de afaceri.
b. Dreptul la proprietate
Rol in societate: Reglementează deținerea, utilizarea și transferul bunurilor. Oferă siguranță juridică și stimulează investițiile.
Relevanta pentru cariera: În domeniul economic, investițiile, contractele și dezvoltarea afacerilor depind de protejarea proprietății. Fără această instituție, activitatea economică ar fi instabilă și riscantă.
c. Legea falimentului
Rol în societate:Reglementează situațiile în care o firmă nu își mai poate plăti datoriile, oferind un cadru legal pentru reorganizare sau lichidare.
Relevanță pentru carieră:Într-o carieră în economie, management sau finanțe, este esențială înțelegerea riscului și a mecanismelor de protecție în caz de insolvență. Ea contribuie la disciplina financiară și la funcționarea sănătoasă a pieței.
4. P2-FALS
Instituțiile nu se împart în naționale și internaționale după modul în care sunt impuse, ci după aria lor de aplicare.
P7-ADEVARAT
Distincția dintre instituții și organizații este conceptual.
P8-ADEVARAT
O instituție poate apărea involuntar, adică fără a fi rezultatul unui plan centralizat sau al unei decizii deliberate colective. Asta nu înseamnă că nimeni nu s-a gândit la ea înainte, ci că formarea ei efectivă a fost rezultatul interacțiunilor spontane dintre indivizi, nu al unei proiectări oficiale.
5. a. Stimulentele instituționale modelează comportamentul economic într-un mod predictibil.
b. Indicatorii prost aleși generează rezultate ineficiente.
c. Performanța economică depinde de calitatea cadrului instituțional.
1. Economia instituțională este o ramură a economiei care studiază rolul instituțiilor în funcționarea societății și a economiei. Ea analizează regulile formale și informale care influențează comportamentul oamenilor, al firmelor și al statului. Această disciplină arată că dezvoltarea economică depinde de calitatea legilor, normelor și regulilor existente într-o societate.
2. În categoria instituțiilor intră constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia și criteriile de la Copenhaga, deoarece toate reprezintă reguli, norme sau cadre care ghidează comportamentul oamenilor. În categoria organizațiilor intră firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul și Bursa de la Londra, deoarece acestea sunt grupuri organizate de persoane care urmăresc anumite scopuri.
3. Dreptul de proprietate este o instituție formală care protejează bunurile și investițiile oamenilor în societate și este important pentru cariera mea deoarece fără această protecție nu aș putea dezvolta o afacere în siguranță. Contractul este o instituție formală care stabilește drepturi și obligații între părți și este relevant pentru cariera mea deoarece orice activitate economică se bazează pe acorduri clare între persoane sau firme. Legea falimentului este o instituție formală care reglementează situația în care o firmă nu își mai poate plăti datoriile și este importantă pentru mine deoarece mă ajută să înțeleg riscurile și consecințele unei activități economice.
4. Propoziția 2 este falsă deoarece instituțiile nu se împart în naționale și internaționale după modul în care sunt impuse, ci în formale și informale. Propoziția 7 este adevărată deoarece o organizație funcționează pe baza unor instituții, iar instituțiile pot fi incluse în cadrul organizațiilor. Propoziția 8 este adevărată deoarece faptul că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă că nimeni nu s-a gândit la ea înainte, ci doar că nu a fost creată printr-un act oficial clar.
5. În fosta Uniunea Sovietică, muncitorii din fabricile de sticlă erau plătiți inițial în funcție de numărul de tone produse, iar acest lucru i-a determinat să fabrice sticlă foarte groasă pentru a crește greutatea producției, ceea ce a dus la scăderea calității. Când regula s-a schimbat și plata s-a făcut în funcție de metri pătrați produși, muncitorii au început să fabrice sticlă foarte subțire pentru a acoperi o suprafață mai mare, iar produsul a devenit fragil și ușor de spart. Acest caz arată că regulile și sistemul de recompensare influențează direct comportamentul oamenilor și că instituțiile trebuie gândite atent pentru a încuraja rezultate de calitate, nu doar atingerea unor indicatori cantitativi.
Chiran Georgiana-Elena, grupa 1413.
1. Economia instituțională
Economia instituțională este ramură a științei economice care studiază rolul instituțiilor (reguli formale și informale) în funcționarea economiei. Ca disciplină de studiu, analizează modul în care legile, normele, tradițiile, drepturile de proprietate și contractele influențează comportamentul indivizilor și performanța economică. Ca domeniu de cercetare, investighează apariția, evoluția și eficiența instituțiilor, relația dintre instituții și organizații, precum și impactul acestora asupra dezvoltării economice.
2. Instituții și organizații
Instituțiile sunt reguli și norme care structurează comportamentul, iar organizațiile sunt entități cu membri și scopuri determinate.
Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Trei instituții formale importante pentru carieră
Dreptul de proprietate – are rolul de a proteja bunurile și investițiile și de a oferi siguranță juridică. Este important pentru orice carieră în economie sau afaceri deoarece permite desfășurarea activităților economice în condiții de stabilitate.
Legea falimentului – reglementează ieșirea firmelor neperformante de pe piață și protejează creditorii. Este relevantă pentru domeniul economic deoarece influențează mediul de afaceri și gestionarea riscului.
Constituția – stabilește cadrul juridic și politic al statului. Este esențială pentru stabilitatea instituțională, fără de care economia nu poate funcționa eficient.
4. Adevărat/Fals
P2 – Fals. Instituțiile se clasifică după modul de impunere în formale și informale, nu în naționale și internaționale.
P7 – Adevărat. Instituțiile pot fi încorporate în organizații, deoarece organizațiile aplică și susțin reguli instituționale.
P8 – Adevărat. O instituție poate apărea involuntar (spontan), chiar dacă ideea ei a fost gândită anterior; lipsa planificării centralizate nu înseamnă lipsa reflecției.
5. Concluzii studiu de caz
Cazul fabricilor sovietice arată că oamenii reacționează la stimulentele create de reguli. Când plata se făcea în funcție de tone, se producea sticlă foarte groasă; când plata se făcea în metri pătrați, se producea sticlă foarte subțire. Concluzia este că instituțiile și sistemele de stimulente influențează direct comportamentul economic. Dacă regulile sunt concepute greșit, ele generează rezultate ineficiente. Pentru performanță economică este necesară alinierea stimulentelor cu obiectivele reale, inclusiv cu standardele de calitate.
Floroian Vlad Dan 1417
1. La ce se referă economia instituțională?
Economia instituțională este ramura economiei care studiază rolul instituțiilor în funcționarea și evoluția economiei.
regulile formale (legi, constituții, tratate),
regulile informale (norme, tradiții, obiceiuri),
modul în care acestea influențează comportamentul indivizilor și al organizațiilor,
impactul instituțiilor asupra performanței economice, dezvoltării și distribuției resurselor.
2.Instituții:constituția,dreptul de proprietate,moneda,Tratatul de la Maastricht,contractul,imnul „Deșteaptă-te române!”,legea taximetriei,căsătoria,codul rutier,familia,postul Paștelui,legea falimentului,Biblia,criteriile de la Copenhaga,bursa de studii.
Organizații:firma,partidul politic,Academia de Studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxă,Automobil Clubul Român,Fondul Federal de Rezerve,sindicatul,
Bursa de la Londra
3. Trei instituții formale importante pentru cariera de economist
(Exemplu: carieră dorită – economist / analist economic)
1. Parlamentul
a) Rol în societate: adoptă legile care reglementează funcționarea economiei (fiscalitate, piața muncii, concurență, proprietate).
b) Relevanță pentru carieră: cadrul legislativ influențează mediul de afaceri și politicile economice pe care un economist le analizează sau le aplică.
2. Guvernul (Ministerul Finanțelor)
a) Rol în societate: elaborează și aplică politicile fiscale și bugetare, administrează veniturile și cheltuielile publice.
b) Relevanță pentru carieră: oferă oportunități de angajare și este principalul actor în formularea politicilor macroeconomice analizate de economiști.
3. Banca Națională
a) Rol în societate: reglementează politica monetară, controlează inflația și supraveghează sistemul bancar.
b) Relevanță pentru carieră: influențează stabilitatea economică; pentru un economist, este o instituție-cheie în analiza piețelor financiare și a inflației.
4.P2 – Fals
Instituțiile nu se împart după modul în care sunt impuse în naționale și internaționale, ci, de regulă, în formale și informale sau după alte criterii. Clasificarea menționată nu ține de modul de impunere.
P7 – Adevărat
Instituțiile reprezintă reguli ale jocului, iar organizațiile sunt „jucătorii”. Unele instituții pot fi încorporate și aplicate prin intermediul organizațiilor.
P8 – Adevărat
Faptul că o instituție apare involuntar nu exclude existența unor idei sau intenții anterioare; apariția ei poate fi rezultatul interacțiunilor sociale, chiar dacă nu a fost planificată centralizat.
5.
Cazul arată că modul de stabilire a regulilor influențează comportamentul agenților economici.
Când plata se făcea în funcție de tone, producătorii au făcut sticlă foarte groasă pentru a crește greutatea.
Când plata s-a făcut în funcție de metri pătrați, au produs sticlă foarte subțire pentru a mări suprafața.
Bohor-Gheorghiță Adina, Seria A, Grupa 1412
Exercitiul 1: Economia instituțională studiază regulile după care funcționează societatea și economia. Aceste reguli pot fi legi scrise sau obiceiuri pe care oamenii le respectă zi de zi. Disciplina analizează cum apar aceste reguli, cum se schimbă în timp și cum influențează comportamentul oamenilor. Ideea principală este că nivelul de dezvoltare al unei țări depinde foarte mult de calitatea instituțiilor sale și de modul în care acestea creează stimulente pentru oameni.
Exercitiul2:În categoria instituțiilor intră: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia și criteriile de la Copenhaga. În categoria organizațiilor intră: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul și Bursa de la Londra. Pe scurt, instituțiile sunt regulile jocului, iar organizațiile sunt cei care acționează în cadrul acestor reguli.
Exercițiul 3:Trei instituții formale importante pentru cariera mea sunt dreptul de proprietate, legea falimentului și constituția. Dreptul de proprietate este important pentru că îmi oferă siguranță dacă vreau să investesc sau să deschid o afacere. Legea falimentului este utilă pentru că oferă o soluție legală atunci când o afacere nu mai merge bine. Constituția este importantă deoarece stabilește regulile de bază ale statului și îmi protejează drepturile.
Exercitiul 4:P2 este fals, deoarece național și internațional arată unde se aplică regula, nu cum este impusă. P7 este adevărat, pentru că regulile pot exista și în interiorul organizațiilor. P8 este adevărat, deoarece o instituție poate apărea treptat, fără să fie planificată oficial.
Exercitiul 5:Studiul de caz arată că oamenii reacționează la modul în care sunt plătiți. Când erau plătiți la tonă, produceau sticlă groasă. Când plata s-a făcut la metru pătrat, produceau sticlă foarte subțire. Concluzia este că regulile influențează direct comportamentul, iar dacă sunt gândite prost, apar rezultate nedorite.
Neagu Darius Stefan
1419,B
1. Economia instituțională studiază modul în care instituțiile influențează economia
2.Instituții: constituția,dreptul la proprietate,moneda,Tratatul de la Maastricht,contractul,imnul”Deșteaptă-te române”,legea taximetriei,căsătoria,codul rutier,familia,postul Paștelui,legea falimentului,bursa de studii,Biblia,Criteriile de la Copenhaga.
Organizații:firma,partidul politic,ASE,Parlamentul European,Biserica Ortodoxă,Automobil Clubul Român,Federal Reserve System,sindicatul,London Stock Exchange.
3.Consider ca,pentru cariera de antreprenor cele trei instituții formale pe care le consider importante sunt:
a)Constituția României,deoarece are rol în societate de a stabilii regulile fundamentale ale statului;
b)Dreptul de proprietate,deoarece stabilește cine deține si controlează bunurile și resursele;
c)Legea Falimentului,deoarece stabilește proceduri pentru organizarea sau lichidare.
4.P2-Adevarat
P7-Fals
P8-Adevara
5.Regulile economice determina modul in care oamenii produc si iau decizii.Daca indicatorii sunt greșiți,rezultatele devin ineficiente pentru economie și pentru consumatori.
1. Economia institutionala este ramura economiei care studiaza cum institutiile influenteaza comportamentul economic si performanta unei economii. De exemplu, daca o tara drepturi de proprietate clare si instante eficiente firmele investesc mai mult, pentru ca stiu ca legea le protejeaza.
2. Organizatii : firma; partidul politic; Academia de Studii Economice din București; Parlamentul European; Biserica Ortodoxa; Automobil Clubul Român; Sistemul Federal de Rezerve; sindicatul; London Stock Exchange. Institutii : constituția; dreptul de proprietate; moneda; Tratatul de la Maastricht; contractul; imnul „Deșteaptă-te române!”; legea taximetriei; căsătoria; codul rutier; familia; postul Paștelui; legea falimentului; bursa de studii; Biblia; criteriile de la Copenhaga.
3. *dreptul de proprietate* a) protejeaza bunurile, activele și investițiile unei persoane sau firme. b) este esential pentru antreprenor, deoarece ofera siguranta pentru investitii și dezvoltarea afacerii. *legea societatilor* a) reglementeaza infiintarea, functionarea și organizarea firmelor. b) este relevanta, deoarece antreprenorul trebuie sa respecte regulile de administrare și funcționare a companiei. *legea falimentului* a) stabilește procedurile cand o firma nu isi poate plati datoriile. b) este importanta, deoarece influenteaza gestionarea riscului și deciziile financiare ale antreprenorului.
4. P2 Fals, textul nu ne spune daca se impart in nationale si internationale. P7 Adevarat. P8 Adevarat
5. Stimulentele influenteaza comportamentele angajatilor. Regulile care nu sunt bine concepute pot genera efecte nedorite. Calitatea produsului depinde de structura
1. Economia institutionala este ramura economiei care studiaza cum institutiile influenteaza comportamentul economic si performanta unei economii. De exemplu, daca o tara drepturi de proprietate clare si instante eficiente firmele investesc mai mult, pentru ca stiu ca legea le protejeaza.
2. Organizatii : firma; partidul politic; Academia de Studii Economice din București; Parlamentul European; Biserica Ortodoxa; Automobil Clubul Român; Sistemul Federal de Rezerve; sindicatul; London Stock Exchange. Institutii : constituția; dreptul de proprietate; moneda; Tratatul de la Maastricht; contractul; imnul „Deșteaptă-te române!”; legea taximetriei; căsătoria; codul rutier; familia; postul Paștelui; legea falimentului; bursa de studii; Biblia; criteriile de la Copenhaga.
3. *dreptul de proprietate* a) protejeaza bunurile, activele și investițiile unei persoane sau firme. b) este esential pentru antreprenor, deoarece ofera siguranta pentru investitii și dezvoltarea afacerii. *legea societatilor* a) reglementeaza infiintarea, functionarea și organizarea firmelor. b) este relevanta, deoarece antreprenorul trebuie sa respecte regulile de administrare și funcționare a companiei. *legea falimentului* a) stabilește procedurile cand o firma nu isi poate plati datoriile. b) este importanta, deoarece influenteaza gestionarea riscului și deciziile financiare ale antreprenorului.
4. P2 Fals, textul nu ne spune daca se impart in nationale si internationale. P7 Adevarat. P8 Adevarat
5. Stimulentele influenteaza comportamentele angajatilor. Regulile care nu sunt bine concepute pot genera efecte nedorite. Calitatea produsului depinde de structura institutionala.
Bucur Andrei Bogdan, grupa o mie patru sute treisprezece
1. Economia instituțională este acea parte a economiei care studiază modul in care instituțiile (regulile) modelează caracterul uman si relațiile sociale.
2. Institutii: Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, Postul Paștelui, legea falimentului, criteriile de la Copenhaga, Biblia
Organizatii: Bursa de la Londra, sindicatul, Fondul Federal de Rezerve, Automobil Clubul Român, familia, Biserica Ortodoxă, Parlamentul European, Academia de Studii Economice, partidul politic, firma
3. Cariera aleasa este cea de avocat iar pentru aceasta consider ca următoarele 3 instituții sunt importante: Constituția, Codul Civil, Jurământul.
a) Constituția:
– rolul instituției în societate: garantează drepturile și libertățile individuale, asigurându-se că majoritatea nu poate abuza de minoritate dincolo de anumite limite stabilite.
– relevanța pentru cariera de avocat: in primul rând este instrumentul suprem de apărare, iar in al doilea rând, Constituția garantează dreptul la un proces echitabil, element fundamental in drept
b) Codul Civil:
– rolul instituției în societate: acesta reglementează o serie de instituții (inferioare Constituției) de natura a menține ordinea si buna organizare a vieții cotidiene, de unde si denumirea
– relevanța pentru cariera de avocat: este baza litigiilor cotidiene si utilizarea egalității părților, spre deosebire de codul penal sau administrativ, unde statul este pe o poziție de superioritate.
c) Juramantul:
– rolul instituției în societate: acesta acționează ca un mecanism de creștere al credibilității si stabilității, garantând ca individul va fi de bună-credință
– relevanța pentru cariera de avocat: in instanță, un avocat se bazează de multe ori pe jurământul martorilor si ii oferă posibilitatea de a sancționa încălcare a acestuia
4. P2- Fals, P7- Adevărat, P8- Adevărat
5. Instituțiile sunt cele care determina comportamentul indivizilor (stimulente si constrângeri), astfel ca, atunci când regulile de remunerare au fost schimbate si comportamentele pentru a maximiza profitul personal. De asemenea, statul a tratat problematica produselor din perspectiva pur obiectiva (tonaj sau suprafață), neluând in calcul si preferințele consumatorilor (in speță, opacitatea si casanta sticlei), fapt ce a condus la producția unor produse ce probabil nu vor avea succes, deși directorii si angajații și-au îndeplinit așa-zisele cerințe.
Bucur Andrei Bogdan, grupa 1413
1. Economia instituțională este acea parte a economiei care studiază modul in care instituțiile (regulile) modelează caracterul uman si relațiile sociale.
2. Institutii: Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, Postul Paștelui, legea falimentului, criteriile de la Copenhaga, Biblia
Organizatii: Bursa de la Londra, sindicatul, Fondul Federal de Rezerve, Automobil Clubul Român, familia, Biserica Ortodoxă, Parlamentul European, Academia de Studii Economice, partidul politic, firma
3. Cariera aleasa este cea de avocat iar pentru aceasta consider ca următoarele 3 instituții sunt importante: Constituția, Codul Civil, Jurământul.
a) Constituția:
– rolul instituției în societate: garantează drepturile și libertățile individuale, asigurându-se că majoritatea nu poate abuza de minoritate dincolo de anumite limite stabilite.
– relevanța pentru cariera de avocat: in primul rând este instrumentul suprem de apărare, iar in al doilea rând, Constituția garantează dreptul la un proces echitabil, element fundamental in drept
b) Codul Civil:
– rolul instituției în societate: acesta reglementează o serie de instituții (inferioare Constituției) de natura a menține ordinea si buna organizare a vieții cotidiene, de unde si denumirea
– relevanța pentru cariera de avocat: este baza litigiilor cotidiene si utilizarea egalității părților, spre deosebire de codul penal sau administrativ, unde statul este pe o poziție de superioritate.
c) Juramantul:
– rolul instituției în societate: acesta acționează ca un mecanism de creștere al credibilității si stabilității, garantând ca individul va fi de bună-credință
– relevanța pentru cariera de avocat: in instanță, un avocat se bazează de multe ori pe jurământul martorilor si ii oferă posibilitatea de a sancționa încălcare a acestuia
4. P2- Fals, P7- Adevărat, P8- Adevărat
5. Instituțiile sunt cele care determina comportamentul indivizilor (stimulente si constrângeri), astfel ca, atunci când regulile de remunerare au fost schimbate si comportamentele pentru a maximiza profitul personal. De asemenea, statul a tratat problematica produselor din perspectiva pur obiectiva (tonaj sau suprafață), neluând in calcul si preferințele consumatorilor (in speță, opacitatea si casanta sticlei), fapt ce a condus la producția unor produse ce probabil nu vor avea succes, deși directorii si angajații și-au îndeplinit așa-zisele cerințe.
1. Instituțiile sunt „regulile jocului”, iar organizațiile sunt „jucătorii”. Astfel, economia instituțională se ocupă cu studiul acestor reguli, fie că sunt legi scrise, obiceiuri sau norme, și cu modul în care ele influențează comportamentul societatii în economie. Astfel, economia nu funcționează haotic, ci foloseste concret niste reguli care reduc anumite dubii și fac posibilă cooperarea dintre indivizi.
2. Instituțiile sunt reguli, fie formale sau informale, iar organizațiile sunt structuri create de oameni pentru a urmări anumite scopuri.
Instituții (reguli):
constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații (jucători):
firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Dreptul de proprietate are rolul de a stabili cine deține și controlează resursele. Este esențial pentru orice activitate economică, pentru că oferă o anumita siguranță.
Contractul stabilește obligațiile dintre părți și face posibil schimbul economic organizat si concret. În orice domeniu, relațiile profesionale se bazează strict pe contracte.
Legea falimentului reglementează situațiile în care o firmă nu mai poate funcționa. Oferă reguli clare, concrete și certitudine în mediul economic.
4. P2 este fals, deoarece instituțiile sunt clasificate in institutii formale si informale, nu nationale si internationale
P7 este adevărat, deoarece distincția nu elimina încorporarea instituțiilor în organizații. Organizațiile funcționează pe baza unor reguli, adica a unor institutii.
P8 este adevărat, deoarece dacă o instituție apare fara sa vrea, asta nu înseamnă că nimeni nu s-a gândit la aceasta înainte. Poate apărea spontan, fără să fie rezultatul unui plan realizat de cineva anume.
5. In opinia mea, exemplul cu fabricile de sticlă din Uniunea Sovietică prezentat mai sus ilustreaza foarte clar importanta stimulentelor institutionale.
In primul rand, la început oamenii erau plătiți în funcție de câte tone de sticlă produceau. Astfel, oamenii au inceput sa produca sticla si mai groasa, intrucat cantarea mai mult, ceea ce insemna ca erau platiti mai bine fata de cum erau platiti pentru primele tone de sticla produse. In egala masura, fiindca sticla era mai groasa, automat crestea si opacitatea acesteia, adica lumina trecea mult mai greu prin ea.
In al doilea rand, dupa problema prezentata mai sus, regula s-a schimbat și plata a inceput sa se faca pe metru pătrat. Astfel, oamenii au început să producă sticlă foarte subțire, comparativ cu cealalta, ca să acopere o suprafață cât mai mare posibila. Asadar, acest fapt rezulta in alta problema, sticla se spargea mult mai ușor intrucat era mult mai fragila comparativ cu cealalta productie.
In concluzie, pe baza celor redactate mai sus putem observa cum oamenii reacționează la reguli. Astfel, daca se schimba o regula, se schimbă și comportamentul indiviziilor. Asadar, institutiile au un rol foarte important in organizatii, intrucat calitatea regulilor este esentiala pentru o buna functionare a economiei.
1. Ca disciplină de studiu, economia instituțională analizează rolul instituțiilor
(reguli formale și informale) în organizarea și funcționarea economiei. Explică modul
în care legile, normele și drepturile influențează comportamentul oamenilor și
rezultatele in economie. Ca domeniu de cercetare științifică, economia instituțională analizeaza cum influențează institutiile dezvoltarea economică, adica impactul lor
asupra dezvoltarii economice.
2. Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier,
familia, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la
Copenhaga.
Organizatii: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European,
Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul,
Bursa de la Londra.
3. Dreptul de proprietate: rol în societate: oferă siguranță că bunurile și investițiile sunt protejate prin lege; relevanță pt prorpia cariera: fără protecția proprietății, nu sunt investiții sigure și nici afaceri stabile.
Legea falimentului: rol: reglementează ieșirea firmelor neperformante din piață; relevanță: este important să existe reguli clare când o firmă nu mai poate funcționa.
Contractul: rol: stabilește drepturi și obligații între părți; relevanță: orice carieră economică implică contracte de angajare, parteneriate, tranzacții etc.
4. P2- fals , deoarece instituțiile se clasifică după natura lor, formale și informale si după aria de aplicare, naționale și internaționale, adica ține de unde se aplică regula intr-un stat.
P7- adevarat deoarece o organizație funcționează pe baza unor instituții, de exemplu: Parlamentul,care este organizatie, funcționează pe baza Constituției, incadrata la institutie.
P8-adevarat. O instituție poate apărea din obiceiuri care devin reguli, de exemplu, multe norme sociale sau practici comerciale au apărut în timp, fără o lege care să le creeze. Oamenii poate s-au gândit la ele, le-au aplicat, dar nu au fost înființate oficial.
5. Studiul de caz arată că regulile dintr-o societate pot influența foarte mult felul în care oamenii se comportă din punct de vedere economic. În exemplul dat, modul de plată era o instituție formală care stabilea cum sunt recompensați directorii și angajații. Atunci când salariul depindea de cantitatea produsă, muncitorii au început să facă sticlă mai groasă, pentru că astfel greutatea era mai mare și câștigul lor creștea. După ce regula s-a schimbat și plata s-a făcut în funcție de suprafața produsă, comportamentul s-a modificat: sticla a devenit mai subțire, deoarece puteau produce mai multă suprafață.
Ideea principală este că oamenii răspund la stimulentele pe care le creează regulile. De multe ori, aceștia încearcă să obțină cel mai mare avantaj personal respectând criteriul de plată, chiar dacă acest lucru poate duce la scăderea calității produsului. În ambele situații, atenția nu mai era pusă pe fabricarea unei sticle bune, ci pe îndeplinirea indicatorului care determina plata.
Acest exemplu arată că nu este suficient să existe reguli, ci este important ca ele să fie bine gândite, pentru a evita efectele negative. Modul în care sunt concepute instituțiile poate influența rezultatele economice și eficiența unei activități.
Kayabasi Abdullah grupa 1418 B
1) Economia instituțională este o disciplină care studiază „regulile jocului” dintr-o societate sau instituții și modul în care acestea influențează comportamentul economic și performanța sistemelor sociale punând accent pe importanța drepturilor de proprietate și a costurilor de tranzacție, rolul normelor, legilor și convențiilor în reducerea incertitudinii si studiul modului în care interacțiunile umane sunt modelate de cadrul instituțional existent.
2) Conform definiției lui Douglass North din curs, instituțiile sunt regulile, în timp ce organizațiile sunt jucătorii fiind: instituțiile: constituția, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la Maastrich, contractul, Imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, biblia, criteriile de la Copenhaga.
organizatiile: firma, partidul politic, Academia de studii economice, Parlamentul European, biserica ortoxa, familia, automobil clubul roman, fondul federal de rezerve, sindicatul, bursa de valori.
3) – Contractul:
Rol: Garantează respectarea promisiunilor și reduce incertitudinea în schimburi.
Relevanță: Esențial pentru a stabili relații clare cu partenerii de afaceri și angajatorii.
– Dreptul de proprietate:
Rol: Definește cine deține resursele și cine are dreptul de a beneficia de pe urma lor.
Relevanță: Îmi protejează rezultatele muncii și investițiile realizate.
-Codul Fiscal (sau Legea falimentului):
Rol: Stabilește regulile de contribuție la bugetul public și modul de ieșire de pe piață.
Relevanță: Determină profitabilitatea și riscurile legale ale activității mele profesionale.
4) P2. Fals.
Argument: După modul în care sunt impuse, instituțiile se împart în formale (scrise, sancționate oficial) și informale (obiceiuri, tradiții). Clasificarea în naționale și internaționale se face după criteriul jurisdicției/domeniului de aplicare, nu după modul de impunere.
P7. Adevărat.
Argument: Organizațiile funcționează după reguli interne proprii (statute, regulamente de ordine interioară). Aceste reguli interne sunt, practic, instituții „încorporate” în structura organizației respective pentru a-i ghida membrii.
P8. Adevărat.
Argument: Multe instituții apar ca un „ordin spontan” (conceptul lui Hayek). Faptul că rezultatul final (instituția) nu a fost proiectat centralizat nu înseamnă că indivizii nu s-au gândit la bucăți din acea regulă sau la soluții similare anterior; însă instituția s-a cristalizat prin repetiție și selecție socială, nu prin decret.
5) -Stimulentele contează: Oamenii își adaptează comportamentul în funcție de modul în care sunt recompensați. Regulile jocului (instituțiile) determină rezultatele economice.
– Efecte perverse/nedorite: Atunci când indicatorii de performanță sunt prost aleși (tonaj vs. suprafață), aceștia duc la risipă de resurse și produse inutilizabile (sticlă prea groasă sau prea casantă).
– Eșecul planificării centrale: Studiul demonstrează dificultatea autorităților de a simula eficiența pieței prin reglementări rigide. În lipsa prețurilor libere și a profitului real, simpla schimbare a unei reguli birocratice nu face decât să mute problema dintr-o extremă în alta.
Răspuns 1:
Economia instituțională reprezintă un domeniu de analiză economică care studiază modul in care regulile sociale, juridice si politice influențează comportamentul economic si prosperitatea unei națiuni in sine. Această disciplină pornește de la recunoașterea faptului că instituțiile constituie un factor explicativ fundamental pentru diferențele de performanță economică înregistrate între diverse țări. Ca disciplină de studiu, ea cercetează modul în care regulile sociale iau naștere și evoluează ca urmare a alegerilor individuale în fața schimbării circumstanțelor, analizând în paralel impactul pe care diferite sisteme de reguli îl au asupra rezultatelor economice. Totodata, economia institutională devine o abordare integrată ce studiază acțiunea umană prin prisma modului în care oamenii utilizează mijloacele rare pentru a-și îndeplini scopurile într-un cadru definit de reguli și semnificații sociale. In esență, acest domeniu de cercetare urmărește recunoașterea rolului determinant al aranjamentelor instituționale în crearea și menținerea unei ordini sociale prospere.
Răspuns 2:
Institutiii Organizații
1.Constitutia 1.Firma
2.Tratatul de la Maastricht 2.partidul politic
3.dreptul de proprietate 3.Parlamentul European
4.moneda 4.Academia de Studii Economice
5.contractul 5.Biserica Ortodoxă
6.imnul „Deșteaptă-te române!” 6.Automobil Clubul Român
7.legea taximetriei 7.familia
8.codul rutier 8.sindicatul
9.căsătoria 9.Bursa de la Londra
10.postul Paștelui 10.Fondul Federal de Rezerve
11.criteriile de la Copenhaga
12.legea falimentului
13.bursa de studii
14.Biblia
Răspuns 3:
1.Dreptul de proprietate:Aceasta instituție este importanta deoarece garantează că ceea ce produci sau deții îți aparține legal, si nu o faci in zadar.
Aceasta este importanta pentru viitorul carierei mele, deoarece fără de el, nu aș mai avea stimulent să investesc, sau sa produc, știind ca oricine in orice moment îmi va putea lua munca.
2.Legea Contractelor: Această instituție este indispensabilă deoarece oferă certitudinea că promisiunile făcute între cele două părți vor fi respectate, permițând oamenilor să facă schimburi economice cu încredere, știind că legea îi protejează dacă cealaltă parte nu își respectă obligațiile.
Aceasta are o importanta colosală in viitorul carierei mele, deoarece aceasta îmi va asigura ca nu voi putea fi păcălit prin dobândirea a unor bunuri defectuoase si se vor respecta toate regulile contractului, cât de mine, atât si de a doua parte.
3.Codul Rutier: Această instituție are rolul de a organiza circulația pe drumurile publice, transformând ceea ce ar putea fi un haos periculos într-o deplasare ordonată și previzibilă pentru toți participanți la trafic.
Aceasta are o importanta deosebită pentru mine, deoarce aceasta este esențială pentru orice profesie care implică deplasarea la locul de muncă sau vizitarea clienților, deoarece îmi garantează un mediu sigur și reguli clare prin care pot ajunge la timp și in siguranță la destinație.
Răspuns 4:
P2- Fals. Clasificarea instituțiilor după modul de impunere este -interne și externe.
P7- Adevărat. Deși sunt concepte diferite, organizațiile funcționează pe baza unor instituții proprii (regulamente interne, ierarhii). O firmă (organizație) încorporează regulile de funcționare ale acelei firme.
P8- Adevărat. Chiar dacă o instituție (cum e moneda) apare spontan, prin „mâna invizibilă”, asta nu înseamnă că indivizii nu s-au gândit la utilitatea ei. Diferența e că ea nu a fost „proiectată” de un comitet central, ci a fost rezultatul acțiunilor umane.
Raspuns5:
In acest caz, oamenii reacționează la stimulente, nu la binele comun teoretic. Dacă instituția sub denumirea de regula, recompensează greutatea, vei obține sticlă groasă (inutilă pentru ferestre). Dacă recompensează suprafața, vei obține sticlă prea subțire.
Lecția economică este ca stimulentele greșite determină comportamente ineficiente și risipă de resurse. Dacă regulile nu sunt aliniate cu calitatea și nevoile reale ale consumatorilor, sistemul produce risipă și ineficiență, așa cum s-a întâmplat în socialism.
Mulțumesc pentru timpul acordat citirii.
Costache Marina-Noemi, grupa 1414, Seria A
Răspuns întrebarea 1:
Economia instituțională este un domeniu de analiză economică oarecum distinct. Atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi didactic, economia instituționala semnifică, pe de o parte, o abordare de teorie economică a instituțiilor și, pe de altă parte, integrarea instituţiilor şi a aranjamentelor instituționale în teoria economică, în particular în teoria dezvoltării economice. Ca disciplină de studiu, economia instituțională cuprinde analiza modului în care instituțiile iau naștere și evoluează, ca rezultat al alegerilor pe care oamenii le fac în fața schimbării circumstanțelor, fie ele economice sau politice.
Răspuns întrebarea 2:
Categoria instituțiilor: firma, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, Imnul ,, Deșteaptă-te române”, Legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, Postul Paștelui, Legea falimentului, Bursa de studii, biblia, Criteriile de la Copenhaga.
Categoria organizațiilor: constituția, Partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, Sindicatul, Bursa de la Londra.
Răspuns întrebarea 3:
Cariera dorită pe viitor este în domeniul de marketing. (Specialist în marketing)
Instituția: Dreptul de proprietate – Protejează creațiile (logo-uri, sloganuri, design de produs), oferind inventatorilor și companiilor dreptul exclusiv de a beneficia de munca lor.
Instituția: Legea publicității
Rolul în societate: Asigură o competiție onestă între firme și protejează consumatorii împotriva informațiilor false sau manipulatoare. Menține încrederea publicului în mesajele comerciale.
Instituția: Protecția datelor cu caracter personal (GDPR)
Rolul în societate: Reglementează modul în care organizațiile colectează și prelucrează datele private ale cetățenilor, garantând dreptul la viață privată în era digitală.
Răspuns întrebarea 4:
P2: Fals
Răspuns Corect: Primul criteriu de clasificare a instituţiilor priveşte modul în care acestea sunt create şi impuse membrilor comunităţii de către un terţ dotat cu o anumită autoritate, politică sau nu. Acest criteriu împarte instituţiile în interne și externe.
P7: Adevărat
Argument: Organizaţiile sunt reflectate de şi prin acţiuni umane, deoarece acestea reprezintă diferite forme de combinare a acţi-unilor indivizilor. Instituţiile reprezintă setul de stimulente şi constrângeri în cadrul cărora se desfăşoară acţiunile umane.
P8: Adevărat
Argument: Faptul că una sau câteva persoane posedă o anumită construcţie imaginară a unei instituţii nu împiedică, totuşi, etichetarea acestei instituţii ca fiind apărută în mod spontan.
Răspuns întrebarea 5:
Concluzii: Dacă angajații sunt recompensați exclusiv în funcție de cantitatea produsă, există riscul ca aceștia să neglijeze calitatea produselor. Regulile de recompensare trebuie concepute astfel încât să asigure un echilibru între volum și calitate. În mod direct, comportamentul angajaților este influențat de modul în care sunt stabilite aceste criterii de recompensare.
Barbu Maria-Adriana, Seria A, Grupa 1412
tema 1
1. Economia instituțională este un domeniu care studiază rolul instituțiilor în economie. Ea arată că regulile, normele și legile dintr-o societate influențează modul în care oamenii iau decizii și desfășoară activități economice. Prin acest lucru, se încearcă explicarea diferențelor de dezvoltare și performanță economică dintre diferite țări.
Ca disciplină de studiu, economia instituțională analizează cum apar instituțiile, cum se schimbă în timp și de ce oamenii aleg anumite reguli în locul altora, în funcție de contextul economic și politic. Ea urmărește să înțeleagă cum influențează aceste reguli rezultatele economice, adică modul în care sunt alocate resursele ți cât de eficient funcționează economia.
2. Instituții: constituția, dreptul de proprietate, moneda, tratatul de la Maastricht, contractul, imnul “Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, Legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Bursa de la Londra, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul.
3. 1. Constituția
a) Rolul în societate: are rolul de a stabili regulile fundamentale de organizare a statului și drepturile cetățenilor.
b) Relevanță pentru carieră: este relevantă pentru cariera mea deoarece oferă stabilitate juridică și creează cadrul în care funcționează economia.
2. Codul muncii
a) Rolul în societate: reglementează relațiile dintre angajați și angajatori și stabilește drepturi și obligații.
b) Relevanță pentru carieră: este important pentru cariera mea deoarece orice activitate profesională se desfășoară conform acestor reguli.
3. Legislația concurenței
a) Rolul în societate: asigură funcționarea corectă a pieței și previne monopolurile.
b) Relevanță pentru carieră: este relevantă deoarece influențează modul în care firmele concurează și iau decizii economice.
4.P2 FALS – criteriul de clasificare după modul de impunere împarte instituțiile în formale și informale, nu în naționalitate și internaționalitate.
P7 ADEVĂRAT – distincția dintre instituțiile și organizații nu exclude faptul ca unele instituții să fie incluse în cadrul organizațiilor. Instituțiile reprezintă regulile jocului, iar organizatorii sunt jucătorii care funcționează în cadrul acestor reguli și pot avea propriile norme interne.
P8 ADEVĂRAT – faptul că o instituție a apărut involuntar nu înseamnă că nimeni nu s-a gândit la ea înainte. O instituție poate apărea spontan ca urmare a obiceiurilor și interacțiunilor sociale repetate, chiar dacă ideea ei a existat anterior în plan imaginar.
5. Studiul de caz arată că stimulentele instituționale influențează comportamentul economic al oamenilor.
În prima situație, când angajații erau plătiți în funcție de tonele de sticlă produse, aceștia aveau interesul să producă sticlă mai groasă, pentru a crește greutatea, însă calitatea produsului era mai slabă. După schimbarea regulilor de plată, remunerarea s-a făcut în funcție de metrii pătrați de sticlă produși, ceea ce i-a determinat pe producători să realizeze sticlă foarte subțire, care se spărgea ușor.
Concluzia: modificarea regulilor și a sistemului de recompense influențează deciziile oamenilor și poate afecta calitatea rezultatelor economice, iar stimulentele trebuie gândite astfel încât să încurajeze atât cantitatea, cât și calitatea producției.
Nume:Pătru
Prenume:Alexia Maria Florentina
Grupa:1420
1.Economia instituțională este disciplina care studiază „regulile jocului” în societate. Ea semnifică, atât ca disciplină de studiu, cât și ca domeniu de cercetare științifică, o adaptare a teoriei economice la rolul instituțiilor și integrarea acestora în teoria dezvoltării economice.
2.Instituţii; Constituţia, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, Imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paştelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizatii; firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biseria Ortodoxa, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3.1. Dreptul de proprietate
a) rolul respectivei instituții în societate: Este regula care ne spune că ce am muncit sau cumpărat ne aparține.
b) de ce este relevantă pentru propria carieră: Îmi dă liniștea că pot investi timp și efort în cariera mea, fiind sigură că roadele muncii mele vor rămâne ale mele.
2. Contractul
a) rolul respectivei instituții în societate: Este „cuvântul dat”,dar pus pe hârtie și protejat de lege.
b) de ce este relevantă pentru propria carieră: Oferă siguranţă prin faptul că angajamentele luate sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
3. Codul Rutier (sau Codul Fiscal)
a) rolul respectivei instituții în societate: Sunt regulile de circulație (sau de taxe) pe care toată lumea trebuie să le știe.
b) de ce este relevantă pentru propria carieră: Îmi oferă siguranţa ,acestea asigură faptul ca toţi respectăm aceleasi reguli.
4.P2; Fals ,deoarece criteriul modului de impunere împarte instituţiile în formale şi informale.
P7; Adevărat ,deoarece o organizaţie este o echipă care are propriile ei reguli de funcţionare.Chiar daca echipa este ,,jucătorul” ,ea nu poate exista fără regulile ei interne.
P8; Adevarat ,deoarece chiar dacă cineva are ideea unei reguli, aceasta devine „instituție” doar atunci când este folosită de toată lumea. Ea apare „involuntar” prin obișnuință, nu pentru că a fost impusă prin planul cuiva.
5.Avantajele dictează comportamentul: Oamenii nu urmăresc „binele comun”, ci respectă regula care le aduce bani (tone sau metri pătrați), chiar dacă rezultatul este inutil.
Cantitate vs. Calitate: Atunci când regulile măsoară doar cifre brute, calitatea este prima care are de suferit.
Năstase Raluca-Gabriela, grupa 1417, seria B
1.Economia instituțională este ramaura științei economice care studiază rolul instituțiilor.Acestea se refera la un set de reguli formale sau informale, constrangeri, reglementari la care actioneaza ființa umana și contribuie la funcționarea activității economice.
2.Instituții: Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Trataul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, lega falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3.O carieră dorita este aceea de economist intr-un spital.Trei instituții formale sunt:
I.Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate
-Funcționează ca un aranjament instituțional de tip solidar, ce colectează contribuții obligatorii pentru a asigura că toată lumea, are acces la servicii medicale.
-Această lege este principala mea constrangere,dar și stimulent.O bună înțelegere cu Casa de Asigurări prin contract depinde de bugetul spitalului.
II.Normele de decontare pe bază de DRG
DRG este un set de reguli in baza căruia spitalul primește bani în functie de complexitatea cazurilor tratate.
-Scopul este creșterea eficenței utilizării resurselor in spital, fiind recompensat
ă tratarea corecta si eficentă a pacienților fără risipă.
-Spitalul să nu piardă bani și să rămană sustenabil financiar trebuie să am eu grijă în aplicarea și analizarea corecta a regulilor DRG.
III.Legea Achizițiilor publice
Conține reguli procedurale pentru cumpărarea de bunuri, cum ar fi medicamente și aparatură, de la o entitate de stat.
-Previne corupția și încurajează competiția între furnizori pentru a obține cel mai bun preț, prin asigurarea transparenței in utilizarea banului public.
-Respectarea este esențială pentru a evita sancțiunile și pentru a achiziționa resursele necesare la costuri minime.
4. P2-FALS
Din criteriul care privește modul în care regulile sunt create și impuse de o autoritate, instituțiile se împart in instituții interne și externe.
P7-ADEVARAT
Exista o mutualitate între acțiunile organizațiilor și evoluția instituțiilor,asta înseamnă că ele se influențează reciproc.Structura unei organizații încorporează reguli-instituții pentru a funcționa.
P8-ADEVARAT
Ideea există in minte ca o construcție imaginară,ea nu apare pentru ca s-a gandit un singur om ci pentru că mai mulți oamenii s-au gandit și au acționat similar(decret).Ea devine instituție spontană doar când toată societatea începe să o aplice natural, fără să fie forțată de cineva la început, conceptul de „mana invizibila”.
5.Textul dat evidențiază mai multe idei:
-Instituțiile determina eșecul sau succesul unei companii și rezultatul economic se poate schimba ușor doar datoritălor, resursele răman la fel.
-Acțiunea umana este comportamentul conștient orientat spre atingerea unor obiective,in textul dat fiind recompensa,salariul.Ei nu muncesc pentru un anumit concept abstract, ci răspund direct la stimulentele creeate de instituții.O să produca mai multa greutate, dacă sunt răsplătiți mai bine, nu utilitate.
-Acțiunile oamenilor sunt întotdeauna raționale, dar nu neapărat eficiente.
-Regulile dacă sunt doar tehnice și nu țin cont de situația reală, nu mai ajută la dezvoltare, ci pot deveni o piedică. O instituție este bună dacă reușește să folosească resursele limitate în cel mai eficient mod.
Economia instituțională este o ramură a științei economice care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei. Prin „instituții” nu ne referim doar la organizații precum statul sau băncile, ci și la reguli, norme, legi, tradiții și obiceiuri care influențează comportamentul oamenilor și al firmelor.
Ca disciplină de studiu, economia instituțională analizează modul în care regulile formale (legi, constituții, reglementări) și regulile informale (valori, cultură, mentalități) afectează deciziile economice. De exemplu, dreptul de proprietate, sistemul juridic sau nivelul de încredere dintr-o societate pot influența investițiile, dezvoltarea afacerilor și creșterea economică.
Ca domeniu de cercetare științifică, economia instituțională încearcă să explice de ce unele țări sunt mai dezvoltate decât altele și cum pot fi îmbunătățite performanțele economice prin reforme instituționale. Cercetătorii analizează relația dintre instituții și costurile de tranzacție, eficiența piețelor, corupție sau stabilitate politică.
Un aspect important este ideea că economia nu funcționează izolat, doar pe baza cererii și ofertei, ci este influențată puternic de cadrul instituțional în care se desfășoară activitatea economică. Astfel, economia instituțională pune accent pe faptul că regulile jocului sunt la fel de importante ca jucătorii.
În concluzie, economia instituțională studiază cum instituțiile modelează comportamentele economice și cum pot contribui acestea la dezvoltarea sau, dimpotrivă, la stagnarea unei economii.
Pentru o carieră în domeniul economic/afaceri, consider că următoarele trei instituții formale sunt foarte importante:
1. Constituția
a) Constituția stabilește cadrul legal fundamental al unui stat: drepturile și libertățile cetățenilor, organizarea puterilor în stat și principiile de bază ale funcționării societății. Ea oferă stabilitate și predictibilitate juridică.
b) Pentru cariera mea, Constituția este relevantă deoarece garantează dreptul la muncă, libertatea economică și dreptul de proprietate. Fără un cadru constituțional stabil, mediul de afaceri ar fi nesigur și riscant.
2. Dreptul de proprietate
a) Dreptul de proprietate reglementează deținerea și utilizarea bunurilor și resurselor. Este esențial pentru funcționarea economiei de piață, deoarece oferă siguranță investitorilor și stimulează inițiativa privată.
b) În cariera mea, acest drept este important deoarece orice afacere sau investiție se bazează pe protejarea proprietății. Fără el, nu ar exista încredere în tranzacții sau în dezvoltarea pe termen lung.
3. Legea falimentului
a) Legea falimentului stabilește regulile prin care o firmă aflată în dificultate financiară își poate reorganiza activitatea sau își poate încheia existența în mod legal. Ea protejează atât creditorii, cât și debitorii.
b) Pentru mine, este relevantă deoarece în mediul de afaceri există mereu riscuri. O astfel de lege oferă un cadru clar pentru gestionarea eșecului și permite relansarea economică, fără consecințe haotice.
În concluzie, aceste instituții formale creează un mediu stabil și sigur, esențial pentru dezvoltarea unei cariere în domeniul economic.
P2 – Fals
Instituțiile nu se împart în naționale și internaționale în funcție de modul în care sunt impuse membrilor comunității. Această clasificare ține mai degrabă de aria de aplicare (nivelul la care funcționează), nu de modul de impunere. După modul în care sunt impuse, instituțiile se împart în formale (impuse prin legi și reguli oficiale) și informale (bazate pe tradiții, obiceiuri, norme sociale). Prin urmare, afirmația este falsă deoarece confundă criteriul de clasificare.
P7 – Adevărat
Distincția dintre instituții și organizații nu înseamnă că ele sunt complet separate. Instituțiile reprezintă „regulile jocului”, iar organizațiile sunt „jucătorii”. Totuși, anumite instituții pot fi încorporate în organizații. De exemplu, o organizație funcționează pe baza unor reguli interne (statut, regulamente), care sunt instituții formale. Așadar, este adevărat că instituțiile pot exista și în interiorul organizațiilor, fără a anula diferența conceptuală dintre ele.
P8 – Adevărat
Faptul că o instituție a apărut involuntar înseamnă că nu a fost creată printr-un plan oficial sau printr-o decizie conștientă colectivă, dar nu exclude ca anumite persoane să fi anticipat sau imaginat o astfel de regulă. Multe instituții informale apar treptat, din practică și interacțiuni repetate, chiar dacă ideea lor a fost gândită anterior de cineva. Prin urmare, afirmația este adevărată, deoarece apariția involuntară nu înseamnă lipsa totală a reflecției asupra ei.
Acest studiu de caz arată foarte clar cât de mult influențează instituțiile formale (în acest caz, regulile de remunerare) comportamentul economic al indivizilor și rezultatele producției.
În prima situație, muncitorii și directorii erau plătiți în funcție de tonele de sticlă produse. Fiind interesați să maximizeze cantitatea exprimată în greutate, au produs foi foarte groase. Deși obiectivul planului era creșterea producției, rezultatul nu era eficient din punct de vedere calitativ, deoarece sticla groasă reducea lumina și nu răspundea nevoilor reale ale consumatorilor.
După schimbarea regulii, plata s-a făcut în funcție de metrii pătrați produși. În acest caz, producătorii au reacționat rațional la noul stimulent și au fabricat sticlă foarte subțire, pentru a obține o suprafață cât mai mare. Totuși, calitatea a avut din nou de suferit, deoarece sticla se spărgea ușor.
Concluzia principală este că oamenii răspund la stimulente. Dacă regulile (instituțiile) sunt prost concepute și măsoară doar un singur indicator cantitativ, ele pot genera comportamente oportuniste și rezultate ineficiente. Sistemul de planificare nu a luat în calcul calitatea produsului, ci doar atingerea unor indicatori numerici.
Prin urmare, instituțiile trebuie construite astfel încât să alinieze interesele individuale cu obiectivele sociale. Un sistem eficient de recompensare ar trebui să includă atât criterii cantitative, cât și calitative, pentru a evita distorsiunile și efectele neintenționate.
1.O abordare a teorie economice a instituțiilor studiind modul în care regulile influențează acțiunile umane. O alta abordare a acestei stiințe este integrarea institutiilor în factorii economici influentand performanțele sau decalajele unei natiuni sau ale unei organizații.Pe de alta parte economia instituționala analizează și antropologia(acțiunile subiective ale indiviziilor de a-și satisface propiile nevoi),dar si stiinta dreptului(se analizeaza dreptul de propietate).
2.Instituții: constituția, dreptul de propietate, moneda, Tratatul de la Maastricht,contractul, imnul, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, familia, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, postul Paștelui, criteriile de la Copenhaga.
Organizații: firma, partidul politic, ASE, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, Automobil Clubul Român, FED, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Contractul este o instituție formală, deoarece este initiat de o entitate ce este pe un nivel mai înalt ierarhic decat cei care trebuie sa îl respecte. Aceasta instituție este un garant ca ambele parți iși respecta obligatiile eliminându-se prin acesta orice incertitudine.
Constituția este o alta instituție formală importantă care trebuie respectată, iar incalcarea acesteia poate avea consecințe ce ne pot împiedica antingerea unor preformanțe și rezultate bune.
Regulamentele și instructiunile Consiliului Concurenței poate reprezenta o instituție formala pentru a deschide o întreprindere, iar încălcarea acestor regulamente pot avea consecințe grave asupra organizației.
4.P2. FALS. Instituțiile sunt împarțite în interne si externe
P7. ADEVĂRAT.
P8. ADEVĂRAT. De exemplu o instituție care a apărut involuntar a fost moneda.
5. Structura stimulentelor demonstrează că instituțiile (în acest caz, regulile de remunerare) modelează comportamentul uman. Indivizii acționează rațional pentru a-și atinge scopul, utilizând mijloacele disponibile în cadrul regulilor date.
O decizie raționala nu înseamnă neapărat și o eficiență, deoarece acțiunile directorilor au fost raționale (au urmat regula pentru a maximiza câștigul), dar total ineficiente din punct de vedere economic, deoarece rezultatul final (sticlă prea groasă sau prea casantă) nu satisfăcea nevoile reale.
Modificarea unei instituții externe (regula de plată) fără a lua în calcul mecanismele de piață sau calitatea duce la distorsiuni grave ale performanței economice.
1. Economia instituțională este disciplina care studiază „regulile jocului” dintr-o societate (instituțiile) și modul în care acestea influențează comportamentul economic, costurile de tranzacție și performanța unei națiuni. Ea analizează interacțiunea dintre cadrul juridic/social și eficiența piețelor.
2. Conform distincției făcute de Douglass North între „regulile jocului” (instituții) și „jucători” (organizații):
Instituții (Reguli și Norme):
Constituția: Regula fundamentală a statului.
Dreptul de proprietate: Regula care definește controlul resurselor.
Moneda: Instituție care facilitează schimbul.
Tratatul de la Maastricht: Acord juridic internațional.
Contractul: Acord formal între părți.
Imnul „Deșteaptă-te române!”: Simbol și normă culturală.
Legea taximetriei: Reglementare specifică de piață.
Căsătoria: Instituție socială și juridică.
Codul rutier: Set de reguli de circulație.
Familia: Instituție socială de bază.
Postul Paștelui: Normă religioasă/tradiție.
Legea falimentului: Regula de ieșire de pe piață.
Bursa de studii: Regulă de alocare a fondurilor.
Biblia: Cod de norme religioase și etice.
Criteriile de la Copenhaga: Reguli de aderare la UE.
Organizații (Grupuri de indivizi/Entități):
Firma: Entitate economică ce urmărește profitul.
Partidul politic: Grup format pentru obiective politice.
Academia de Studii Economice: Instituție de învățământ (ca entitate).
Parlamentul European: Organism legislativ internațional.
Biserica Ortodoxă: Structură religioasă organizată.
Automobil Clubul Român: Asociație de profil.
Fondul Federal de Rezerve: Autoritate monetară.
Sindicatul: Grup de apărare a intereselor angajaților.
Bursa de la Londra: Instituție organizată de tranzacționare.
3. 1.Dreptul de proprietate:
Rol: Garantează posesia și utilizarea resurselor.
Relevanță: Esențial pentru a investi în siguranță și a proteja activele firmei.
2.Contractul:
Rol: Facilitează schimburile prin acorduri juridice obligatorii.
Relevanță: Oferă certitudine în relațiile cu furnizorii și clienții.
3.Legea falimentului:
Rol: Reglementează ieșirea ordonată de pe piață și protecția creditorilor.
Relevanță: Reduce riscul financiar și oferă un mecanism de „restart” economic.
4. P2. Fals: Instituțiile se împart de obicei în formale (legi) și informale (tradiții) în funcție de gradul de codificare, nu neapărat după criteriul național/internațional în contextul impunerii.
P7. Adevărat: Organizațiile (cum este o firmă) au propriile lor reguli interne (instituții) care le guvernează funcționarea.
P8. Adevărat: Instituțiile spontane pot fi rezultatul acțiunilor umane conștiente, chiar dacă rezultatul final (instituția ca întreg) nu a fost proiectat de o singură minte.
5. Stimulentele contează: Indivizii își adaptează comportamentul pentru a maximiza recompensa definită de regulă.
Indicatori greșiți, rezultate proaste: Când plata a fost la greutate, au produs sticlă inutil de groasă; când a fost la suprafață, au produs sticlă inutil de fragilă.
Concluzie: Instituția (regula de remunerare) a eșuat în a alinia interesul angajaților cu calitatea necesară consumatorului.
Patrascanu Cosmin Cătălin- grupa 1420 seria B
1. Economia instituțională semnifică o abordare de teorie economică a instituțiilor și integrarea acestora în teoria dezvoltării economice, fiind un domeniu care explică decalajele de performanță dintre țări. Aceasta studiază modul în care instituțiile apar ca rezultat al alegerilor umane și impactul diferitelor seturi de reguli asupra performanței economice.
2. Categoria instituțiilor include regulile jocului precum: constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul „Deșteaptă-te române!”, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia și criteriile de la Copenhaga. Categoria organizațiilor cuprinde: jucătorii precum firma, partidul politic, Academia de Studii Economice, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul și Bursa de la Londra.
3. Trei instituții formale relevante sunt: a) Dreptul de proprietate, care asigură controlul asupra resurselor, fiind esențial pentru protejarea roadelor muncii în orice carieră ; b) Contractul, care reprezintă o instituție externă ce oferă predictibilitate interacțiunilor profesionale prin sancțiuni formale ; c) Codul rutier sau legile specifice transportului, care sunt reguli externe necesare pentru coordonarea descentralizată a acțiunilor într-o ordine socială sigură.
4. P2 este Fals, deoarece instituțiile se împart în interne și externe conform modului în care sunt create și impuse. P7 este Adevărat, deoarece organizațiile sunt reflectate prin acțiuni umane ce exploatează oportunitățile furnizate de instituții, existând o mutualitate între acțiunile lor și evoluția regulilor. P8 este Adevărat, deoarece apariția spontană a unei instituții nu exclude existența unei construcții imaginare prealabile, ci subliniază că acțiunea izolată nu ar fi avut rezultat fără procesul social evoluționist.
5. Studiul de caz arată că modificarea stimulentelor influențează acțiunea umană predictibil, eșecul socialist provenind din stimulente incompatibile cu natura umană. Directorii au acționat rațional, dar regulile defectuoase au blocat progresul, demonstrând că performanța economică este dependentă de calitatea cadrului instituțional. Asadar, regulile gresit concepute generează risipă, chiar dacă oamenii respectă legea.
1. Economia Instituțională
Este disciplina care studiază modul în care instituțiile influențează performanța economică. Aceasta analizează nu doar piețele, ci și cadrul legal, social și politic care determină stimulentele și costurile de tranzacție într-o societate.
2. Clasificare:
• Instituții (Reguli): Constituția, dreptul de proprietate, moneda, Tratatul de la Maastricht, contractul, imnul, legea taximetriei, căsătoria, codul rutier, postul Paștelui, legea falimentului, bursa de studii, Biblia, criteriile de la Copenhaga.
• Organizații (Jucători): Firma, partidul politic, ASE, Parlamentul European, Biserica Ortodoxă, familia, Automobil Clubul Român, Fondul Federal de Rezerve, sindicatul, Bursa de la Londra.
3. Instituții Formale pentru Carieră
– Dreptul de proprietate: Garantează posesia activelor; esențial pentru a investi și a genera profit în siguranță.
– Contractul: Asigură respectarea promisiunilor comerciale; reduce riscul de nerespectare a termenilor de plată sau livrare.
– Codul fiscal: Reglementează taxarea; relevant pentru planificarea bugetară și conformitatea legală a oricărei afaceri.
4. • P2: Fals. Clasificarea după modul de impunere împarte instituțiile în formale (impuse prin legi scrise) și informale (tradiții, norme).
• P7: Adevărat. Organizațiile funcționează după reguli interne proprii (instituții interne), deci le pot „încorpora” (ex: regulamentul de ordine interioară al unei firme).
• P8: Adevărat. Apariția involuntară (evolutivă) înseamnă că nu a existat un plan centralizat de implementare, deși ideea sau nevoia poate să fi existat în rândul indivizilor.
5. Studiul demonstrează că „instituțiile determină rezultatele”. Schimbarea regulilor de remunerare a modificat stimulentele:
• Când măsura a fost greutatea, s-a urmărit cantitatea de material (sticlă groasă).
• Când măsura a fost suprafața, s-a urmărit economia de material (sticlă fragilă).
Concluzia: Indicatorii de performanță prost concepuți duc la comportamente oportuniste și ineficiență economică.
Teodorescu Valentin Alessio
GR.1421
TEMA 1
1)Economia instituțională este o ramură a științei economice care studiază rolul instituțiilor în funcționarea economiei.
Ca disciplina de studiu ,aceasta analizeaza cum influenteaza regulile și normele comportamentul economic al indivizilor și firmelor;cum evolueaza institutiile in timp si cum se modifica. Din punct de vedere al domeniului de cercetare stiintifica , economia institutionala cerceteaza relația dintre instituții și dezvoltarea economică; importanța drepturilor de proprietate; rolul costurilor de tranzacție; impactul guvernanței și al statului asupra piețelor ; diferențele de performanță economică între țări.
2) Institutii : Constituția ,Dreptul de proprietate ,Moneda, Tratatul de la Maastricht,Contractul,imnul „Deșteaptă-te române!,Legea taximetriei,Căsătoria,Codul rutier,Postul Paștelui , Legea falimentului , Bursa de studii,Biblia,Criteriile de la Copenhaga.
Organizatii: Firma,Partidul politic,Academia de Studii Economice,Parlamentul European,Biserica Ortodoxă,Familia,Automobil Clubul Român,Fondul Federal de Rezerve,Sindicatul,Bursa de la Londra.
3) Constitutia: rol societate-este fundamentul juridic al statului. Ea stabilește organizarea puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale, precum și regulile de bază ale funcționării economiei. Este cadrul instituțional suprem care garantează stabilitatea și predictibilitatea. Relevanta pentru cariera mea -Ca viitor economist, am nevoie de un mediu stabil și predictibil pentru a analiza politici publice, investiții și mecanisme economice. Fără un cadru constituțional solid, piețele nu funcționează eficient. Înțelegerea principiilor constituționale mă ajută să înțeleg limitele și rolul statului în economie.
Dreptul de proprietate: rol in societate-Dreptul de proprietate reglementează deținerea, utilizarea și transferul bunurilor. El stimulează investițiile, inovația și acumularea de capital, deoarece oferă siguranță juridică asupra rezultatelor activității economice. Relevanta pentru cariera mea -Ca economist, voi analiza investiții, dezvoltare economică și politici publice. Fără drepturi de proprietate bine definite, nu există stimulente clare pentru producție și eficiență.
Legea falimentului : rol in societate- Legea falimentului stabilește regulile prin care firmele aflate în dificultate financiară pot fi reorganizate sau lichidate. Ea protejează creditorii, menține disciplina pieței și permite realocarea eficientă a resurselor. Relevanta pentru cariera mea-Ca viitor economist, este important să înțeleg mecanismele prin care economia elimină activitățile ineficiente și redirecționează capitalul către domenii productive. Legea falimentului reflectă modul în care funcționează concurența și disciplina pieței, aspecte esențiale în analiza economică.
4) P2. FALS ( Institutiile se impoart in institutii formale si institutii informale)
P7. Adevarat( Instituțiile reprezintă „regulile jocului”, iar organizațiile sunt „jucătorii”. Totuși, multe organizații funcționează pe baza unor reguli interne formalizate (statute, regulamente, coduri de conduită), care sunt instituții încorporate în structura lor.)
P8. Adevarat(O instituție poate apărea involuntar (spontan), ca rezultat al interacțiunilor repetate dintre indivizi, fără să fie rezultatul unui plan deliberat sau al unei decizii centralizate.)
5) Analiza studiului de caz : Acest exemplu ilustrează un principiu fundamental al economiei instituționale: instituțiile (regulile formale) influențează direct comportamentul agenților economici prin sistemul de stimulente pe care îl creează.
Rolul regulilor de remunerare:
Regulile de plată reprezintă o instituție formală.In acest caz ,când plata se făcea în funcție de tone, stimulentul era maximizarea greutății -> producție de sticlă foarte groasă, iar cand plata se făcea în funcție de metri pătrați, stimulentul era maximizarea suprafeței -> producție de sticlă foarte subțire.
Problema stimulentelor greșite: Indicatorii cantitativi unici pot distorsiona comportamentul;Dacă performanța este măsurată incomplet, agenții vor optimiza exact acel indicator, chiar dacă afectează scopul real al producției;Lipsa concurenței și a mecanismelor de piață (specifice economiei planificate) a permis perpetuarea acestor distorsiuni.
Conculzii:
1)Instituțiile creează stimulente, iar stimulentele modelează comportamentul economic.
2)O regulă formală prost concepută poate genera rezultate contrare obiectivului urmărit.
3)Eficiența economică depinde nu doar de resurse, ci și de calitatea regulilor care guvernează utilizarea lor.